2016-12-08 10:10

SPECIAL


Fiscul trece la fapte

 |  21:00
Fiscul trece la fapte

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, vorbeşte, în interviul acordat cotidianului „Puterea”,  despre impozitarea veniturilor nedeclarate de către persoanele fizice, combaterea evaziunii fiscale şi corupţia din vămi.

Averile nedeclarate vor fi impozitate începând cu 15 februarie 2012? Cât este de realistă această dată?

Trebuie să fac mai întâi o menţiune pe marginea legislaţiei în vigoare: nu averile/patrimoniul persoanelor fizice vor fi impozitate, ci veniturile acestora nedeclarate administraţiei fiscale. De asemenea, procedurile de verificare nu au în vedere stabilirea caracterului licit sau ilicit al averii dobândite sau a veniturilor obţinute, ci determinarea veniturilor obţinute şi aplicarea tratamentului fiscal adecvat asupra acestora.

Vă asigur că aceste acţiuni ale Fiscului se vor întâmpla. Avem legislaţia aprobată pentru impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, sunt stabilite criteriile pentru verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit începând cu anul fiscal 2011 şi avem definite şi metodele indirecte de control ce pot fi utilizate în cadrul acestor verificări. Evident că trecerea la fapte se va face în limitele stabilite de cadrul legislativ care asigură obiectivitatea şi imparţialitatea aplicării de către Fisc a prevederilor legale, în condiţii de transparenţă procedurală.

Să înţeleg din întrebarea dumneavoastră că unor persoane nu le vine să creadă că se va întâmpla acest lucru? Controalele vor fi îndreptate, pentru început, asupra câtorva zeci sau poate sute de persoane fizice care fie cheltuiesc sume mari de bani pentru achiziţionarea unor bunuri de lux fără a avea venituri declarate corespunzător, fie nu au venituri constante, fie nu există documente complete care să evidenţieze veniturile realizate.

Nu inventăm acum roata!

Nu sună totuşi uşor fictiv? Cum să impozitezi ceva despre care nu ştii exact că există sau ale cărui dimensiuni nu le cunoştem?

Nu inventăm acum roata! Există această experienţă în multe alte ţări. Sunt diverse modalităţi de determinare a veniturilor nedeclarate obţinute de persoanele fizice. Mai mult, organul fiscal poate efectua o verificare prealabilă documentară a ansamblului situaţiei fiscale a persoanelor fizice. Avem, aşa cum am arătat, o procedură de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate. Amintesc aici metoda sursei şi cheltuirii fondurilor, metoda depozitelor bancare şi a fluxului de numerar, metoda marjei, metoda produsului/seviciului/volumului, metoda patrimoniului net. Sunt teorii care se aplică deja cu brio în practica de control fiscal.

Mai avem şi procedura analizei de risc în vederea selectării persoanelor care urmează să facă obiectul verificărilor. De asemenea, o metodă des utilizată de administraţiile fiscale din diverse ţări.

Acum ne mai trebuie doar voinţa de a trece la fapte. Şi vă asigur că avem această voinţă!

Se va merge şi pe analiza dintre veniturile încasate şi cheltuielile făcute. Dar în cazul cheltuielilor făcute în exterior, cum se poate avea control asupra acestora? Mai ales în ţări non-UE?

Evident că vor fi luate în considerare şi cheltuielile, chiar şi cele făcute în străinătate. Avem instrumentele de cooperare administrativă atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi cele 90 de convenţii bilaterale de evitare a dublei impuneri încheiate cu diverse state ne-membre. Aceste acorduri stau la baza schimbului de informaţii în domeniul impozitelor indirecte, inclusiv a veniturilor din proprietăţi imobiliare, dividendelor din profitul companiilor, dobânzi din depozite bancare, redevenţe, câştiguri pe pieţele de capital şi aşa mai departe.

Probabil că vă mai referiţi şi la acele state care sunt de tip offshore. Dacă urmăriţi evoluţia acestei problematici, veţi observa că la nivel global se fac presiuni majore asupra lor pentru a intra în normalitatea fiscală a celorlalte ţări. Inclusiv Elveţia a început să renunţe la secretul bancar atunci când e vorba de sustragerea de la declararea veniturilor şi impozitarea lor.

Ghidul Carta Contribuabilului

Cum comentaţi afirmaţia recentă a reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu, referitoare la faptul că administraţia fiscală din România are rol de japcă?

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a luat fiinţă la 1 ianuarie 2004, când domnul Tănăsescu era ministrul finanţelor publice. Rolul instituţional a fost trasat încă de-atunci, pe baza Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală. Evident, coroborat cu alte acte normative care reglementează domeniul fiscal ca ansamblu. În consecinţă, ANAF are rolul de administrare a veniturilor bugetului naţional, pe baza unei legislaţii pe care suntem obligaţi să o respectăm şi nu „după ureche”. Indiferent de ce rumori apar în public, nu vom face rabat de la respectarea prevederilor fiscale. Contribuabilii care nu vor să le respecte se vor întâlni cu noi.

Pentru cealaltă categorie de contribuabili, avem strategii de conformare voluntară, care nu se bazează pe aplicarea prevederilor „de forţă” ale legislaţiei fiscale, ci pe îndrumare şi asistenţă. Avem structuri specializate în acest sens la toate nivelurile locale, am elaborat ghidul Carta Contribuabilului, am înfiinţat un call-center naţional, am organizat campanii de informare pentru publicul larg, în care am utilizat o multitudine de tehnici de informare. De asemenea, am prioritizat un alt aspect: informatizarea activităţii de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor. Sunt investiţii mari, dar absolut necesare pentru uşurarea actului fiscal pentru cetăţeni.

Prioritate ZERO!

Cum îşi va intensifica Fiscul acţiunile de control în 2012 pentru a creşte gradul de colectare a taxelor? Credeţi că presiunea suplimentară asupra firmelor va încuraja dezvoltarea afacerilor şi a noilor investiţii, în condiţiile în care ţara ar putea intra într-un nou val de recesiune?

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi-a dezvoltat propria strategie de control financiar-fiscal. Este vorba despre un document bine stabilit, făcut public, care respectă întru totul legislaţia românească şi europeană: „STRATEGIA ANAF PE TERMEN MEDIU 2010 – 2013“. Aşa că nici o firmă care lucrează corect, indiferent de forma de proprietate – de stat sau privată – nu are de ce să se simtă sub o aşa-zisă „presiune”. Nu putem fi altfel decât alte state europene civilizate.

Dar pe noi ne interesează în mod special combaterea evaziunii fiscale. Aici e altceva. Suntem şi vom fi intransigenţi. Prioritate ZERO! Urmărim în speţă domeniile cu gradridicat de risc fiscal, şi anume zona achiziţiilor intracomunitare, urmărim cu prioritate firmele care produc şi comercializează produse accizabile şi vom intensifica supravegherea mişcării produselor accizabile şi a antrepozitelor fiscale. Mai avem în vedere acţiuni de identificare a spaţiilor clandestine de producţie şi depozitare, controale pe drumurile publice privind existenţa documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfurilor şi verificarea agenţilor economici care au deţinut autorizaţii de utilizatori finali, antrepozitelor şi a altor spaţii predispuse la activităţi ilicite. Urmărim îndeaproape importurile bunurilor de consum alimentar şi/sau industrial, care au un ciclu comercial rapid, dar nu uităm de verificările privind dotarea şi utilizarea de către operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale.

Pentru aceasta avem nevoie de creşterea gradului de interoperabilitate a structurilor de control din cadrul ANAF cu toate instituţiile naţionale implicate în combaterea fraudelor, inclusiv prin interconectarea IT cu bazele de date ale altor instituţii sau autorităţi.

Puteţi garanta în momentul de faţă că personalul din vămi subordonat ANAF nu mai primeşte şpagă? Care sunt principalele măsuri pe care le-aţi luat în ceea ce-i priveşte pe aceşti angajaţi după celebra operaţiune a DNA în aceste puncte de frontieră?

Conducerea Fiscului face, în permanenţă, controale în vămi pentru depistarea faptelor de corupţie, în condiţiile în care acţiunile majore de lunile trecute finalizate cu arestări nu cred că au stârpit corupţia din vamă.Acţiunile organelor de cercetare penală au fost corecte, probabil vor continua. Nu cred că, dacă au fost arestate 20-30 de persoane din vamă şi 100-150 din Poliţia de Frontieră, vămile române s-au curăţat de angajaţi predispuşi la fenomene de corupţie.

E păcat însă că, din cauza a 1-2% din angajaţi care au probleme cu legea, s-a încercat decredibilizarea instituţiei. Coroborat cu mediatizarea excesivă, s-a ajuns să se pună o anatemă asupra instituţiei vămii.

Însă în instituţia asta există persoane de o probitate morală mult peste media naţională.

C.V.

•13 septembrie 1970, com., jud. Arad

•Căsătorit

•6 ianuarie 2009 – prezent, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

•iulie 2005 – ianuarie 2009, comisar general adjunct – Comisariatul General al Gărzii Financiare

•2007 – prezent, doctorat – Facultatea de Ştiinte Economice, Universitatea de Vest Timişoara

•2008, Master în Drept Comercial European – Facultatea de Drept, Universitatea de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” din Bucureşti

•2006, Studii în securitate şi apărare naţională – „Securitate şi buna guvernanţă” - Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti

•2005, licenţiat în Ştiinţe Juridice şi Drept – Facultatea de Drept, Universitatea de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” din Bucureşti

•1996, licenţiat în „Managementul în construcţii, transporturi şi telecomunicaţii” - Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept, Universitatea de Vest, Timişoara


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639266-01-10

TAGURI: sorin blejnar, firma, presiune, anaf



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Sorin Blejnar rămâne în arest încă 30 de zile Tribunalul Prahova a prelungit, marți seară, arestul preventiv pentru fostul șef al ANAF, Sorin... 29 Noi 2016 | (0)
Fosta șefă a AEP a luat șpagă de sute de mii de euro de la firma IT Siveco Fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a pretins de la... 20 Noi 2016 | (2)