2016-12-08 00:30

SPECIAL


O explicaţie a crizei: “Căpşunarii“ au trimis cu 4 miliarde de euro mai puţini bani acasă. Românii pleacă definitiv din ţară şi pentru că statul nu face ceea ce trebuie pentru copiii lor

 |  18:11
O explicaţie a crizei: “Căpşunarii“ au trimis cu 4 miliarde de euro mai puţini bani acasă. Românii pleacă definitiv din ţară şi pentru că statul nu face ceea ce trebuie pentru copiii lor

Banii trimişi în ţară de către românii plecaţi la lucruîn Europa s-au înjumătăţit în ultimii doi ani. Dispariţia a circa 4 miliarde deeuro ar putea fi o cauză a crizei din România, dar şi o consecinţă a crizeieconomice globale. De fapt, consideră specialiştii, lucrurile pot fi privite şialtfel: lipsa unei reacţii din partea societăţii româneşti ne-a făcut săpierdem banii celor pe care i-am numit, cândva, “căpşunari”. Care au fostrezultatele unei dezbateri despre migraţie şi implicaţiile acestui fenomen, amdiscutat cu autorul celor mai importante studii în domeniu, prof. DumitruSandu, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.

-De la ce apornit dezbaterea despre migraţie?

-În 24 noiembrie, Subcomisia de Populaţie şiDezvoltare din Parlamentul României, împreună cu Fondul Naţiunilor Unite pentruPopulaţie au organizat o dezbatere legată de consecinţele sociale alemigraţiei. Pentru pregătirea intervenţiei mele în cadrul dezbaterii mi-amordonat informaţia pe care o aveam pe teme legate de consecinţe ale fenomenuluirespectiv, dar şi de strategii în domeniu. Menţionez de la început că exprim,în continuare, puncte de vedere personale şi nu concluzii ale dezbaterii sauale instituţiilor implicate. Pe foarte multe aspecte însă există convergenţe înacest sens.

- Îşi propune România să limiteze migraţia?

- România nu are, la nivel oficial, un punct de vedere pe această temă.Există tentative punctuale ale unor oficiali, de ieri şi de azi, care auexprimat diferite opinii. Ne mişcăm între două opţiuni majore. O variantă estecea pe care o menţionaţi prin formularea întrebării dumneavoastră: limitareaemigrării, eventual stimularea revenirii în ţară. Cealaltă variantă esteoptimizarea migraţiei, cea despre care vorbeam. Foarte probabil că lucrurilevor merge în această direcţie. În primul rând este şi nerealist şi disfuncţionalsă-ţi pui problema limitării severe a migraţiei pentru muncă în străinătate încazul uneia dintre ţările cu nivel redus de dezvoltare economică din spaţiuleuropean. Punctul de vedere pe care personal îl susţin în această dezbatereeste că trebuie pornit cu sectoarele în criză. E foarte greu să ai măsurieficiente pe migraţie, în ansamblu. Nu se poate, în condiţiile date. Aşa căîncepi cu cele mai afectate domenii.

- Care ar fi acestea?

- În primul rând exodul medicilor. Acesta este poate domeniul de vârf înmaterie de criză şi cred că de aici trebuie început. Simptomatic este faptul cănimeni nu ştie exact care este numărul de medici plecaţi în străinătate înultima perioadă. Să ai o problemă de această anvergură şi să nu ai date depornire clare, e de neînţeles. Plecarea în sine este normală, în condiţiile încare decalajul de venituri este foarte mare. Dar în afară de această chestiunematerială, mai sunt şi alte aspecte relevate în discuţia pe care am avut-o laSenat. Contează foarte tare dotarea tehnică din unităţile sanitare, şansele depromovare profesională, contează foarte tare, la modul negativ, şi faptul că aiposturi blocate în sistem. Adăugăm la acest tablou general negativ datele destare de sănătate: de pildă rata mortalităţii infantile. În ultimii 20 de ani,evoluţia stării de sănătate a fostpozitivă. De la 27 de decese la copii sub un an la 1.000 născuţi vii, în 1990,la 10 la mie, în 2009. În pofida acestei evoluţii bune, România continuă să fieţara cu cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.Acum, ca şi în 1930, în context european. Al doilea aspect este legat de stareade sănătate la sate. În ciuda evoluţiei pozitive a stării de sănătate, măsuratăîn acest fel pe parcursul a 20 de ani, diferenţa între sat şi oraş a rămas aceeaşi, mare, deaproximativ 4-5 puncte pe scala specifică de măsurare.

-O fi mai prost plătit, dar poate are mai mult prestigiu medicul carelucrează în România?

-Deocamdată ştim că poziţia de prestigiu pe care o are medicul însocietatea românească nu s-a îmbunătăţit, dimpotrivă. Care sunt cauzele? Greude făcut distincţia, la nivel de percepţie comună, cea care fundamentează prestigiul,între competenţa medicului, condiţiile tehnice de lucru, organizarea dinsistemul sanitar, gradul de încărcare cu pacienţi pe medic etc.

- Haideţi să vedem în celelalte sisteme.

- În afară de starea de sănătate, în discuţie a intrat situaţia copiilorrămaşi acasă prin plecarea părinţilor care lucrează în străinătate. Gravitateaproblemei din domeniul vieţii de familie nu se compară cu ceea ce este înmaterie de stare de sănătate. Există punctul de vedere susţinut parţial desondaje care spune că, de fapt, problemele pe care le au copii care rămân acasăsunt comparabile cu cele pe care le au toţi copiii care au un părinte plecat lamuncă în altă localitate, chiar în interiorul ţării, sau ale celor cu părinţidivorţaţi. Am stat de vorbă cu migranţii români din Spania cu câţiva aniînainte, în 2006, într-un sondaj. 70% dintre cei intervievaţi susţin căsituaţia copiilor aduşi în Spania la locul de muncă al părinţilor este mai bunădecât în ţară. În legătură cu copiii rămaşi în ţară, cam jumătate dintre ceicare au participat la sondaj pun în evidenţă aspecte negative ale emigrării.

-Cât de mare este problema?

- Sunt date care indică o mişcare semnificativă a copiilor de migranţiîntre şcolile din România şi cele din ţările de destinaţie. Importanţa acesteimişcări a copiilor de emigranţi şi a situaţiei lor rezidă şi într-un altaspect, aproape ignorat în spaţiul public. Viitorul copiilor cântăreşte foartetare în decizia părinţilor în legătură cu a rămâne în străinătate sau a reveniîn ţară. De modul în care se ocupă societatea de origine, România în speţă, desituaţia copiilor, depinde, în bună măsură, decizia părinţilor de a se înapoiasau nu în ţară. În fapt, modul în care instituţiile publice din ţară funcţionează,comparativ cu cele din ţările-gazdă ale migranţilor, constituie un factor dince în ce mai important în decizia de a reveni sau nu în ţară. Dincolo de bani şilocuri de muncă.

- E rău că pleacă definitiv?

- Da, în foarte mare măsură, prin calitatea celor care pleacă şi prin consecinţelepe termen lung asupra dezvoltării. Altfel, în foarte multe cazuri este o calede dezvoltare personală, umană. Migraţia nu este, global vorbind, nici pozitivănici negativă, prin consecinţe. Este pur şi simplu generatoare de dezvoltareinconsistentă în ţara de origine. Şi cu pozitiv, şi cu negativ, şi cu durabil, şicu temporar. Lăsând lucrurile la voia întâmplării, fără strategii de migraţieintegrate celor de dezvoltare, consecinţele negative se accentuează. Cu dateleparţiale pe care le avem, putem estima că la nivelul anului 2010, numărul deromâni plecaţi în străinătate este cam acelaşi cu numărul de români plecaţi înstrăinătate în 2008: aproximativ 2,8 milioane. Efectul imediat al acesteia afost reducerea drastică a banilor trimişi în România de emigranţi. De la 9miliarde şi jumătate de dolari în 2008, volumul total al intrărilor în 2009 s-aredus la jumătate, undeva în jur de 5 miliarde. Suma este similară şi pentru2010.

-Care este explicaţia?

- Desigur reducerea banilor din migraţie, a remitenţelor cum li se maispune, e legată în primul rând de pierderea unor locuri de muncă şi dereducerea veniturilor în ţările de imigrare. Este vorba însă şi detransformarea migraţiei temporare în migraţie definitivă. Cu alte cuvinte, înaceastă perioadă de criză, nişte familii, nu ştim câte, au decis clar să rămânăacolo. Rămânerea pe durată lungă în străinătate înseamnă automat reducereabanilor care revin în ţară. Dar nu se reduc doar banii trimişi în ţară la modulgeneral. Migraţia, dincolo de problema reducerii sumelor trimise acasă de ceiplecaţi, are un efect puternic asupra bugetelor locale. În comunele din care auplecat mulţi oameni, s-a înregistrat o reducere a bugetelor locale şi,implicit, o reducere a cheltuielilor sociale. Cum s-a întâmplat asta? Simplu.Îţi pleacă oameni activi, îţi pleacă forţa de muncă activă şi automat sunt maipuţine venituri din surse proprii la bugetul local pe această cale.

- Statul nu poate corecta acest dezechilibru?

- Ca să corectezi o problemă, în primul rând trebuie să fii conştient căexistă. Ce-i de făcut în condiţiile date? În 2009, a fost publicat Raportulcomisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice.Împreună cu o colegă semnez acolo un proiect de strategie pentru gestionareaproblemelor de migraţie. Aţi auzit vreo dezbatere publică pe această temă întretimp? Nu. Este un semnal care, după părerea mea, trebuie luat în seamă. Apoi,au apărut reacţii de următorul gen: ce ne mai trebuie încă o strategie? Am avutmulte şi au rămas pe hârtie. Un raţionament de acest gen cred că este decatalogat în termeni “nu trebuie să arunci copilul din cadă pentru că trebuieschimbată apa”. Trebuie făcute strategii de migraţie pentru sănătate, ocupareaforţei de muncă, dezvoltare regională şi aşa mai departe. Strategiile nu serealizează în România în bună măsură pentru că nu sunt dublate de bugetare. Darnu numai banii sunt o problemă. În clipa de faţă, nu numai că ne lipsesc dateesenţiale pentru a judeca problema. Dar pur şi simplu avem o groază de datefalse, slabe, care circulă pe piaţă şi care sunt un fel de ceaţă care duce laneatingerea ţintelor. E nevoie de studii în străinătate, dar şi de cercetărilocal-regionale pe consecinţe ale migraţiei. Sondajele în materie de migraţiesunt bune să producă date. Dacă datele respective nu sunt analizate de cătrespecialişti şi transformate după aceea în concluzii simple, utilizabile, nu neajută, pentru că foarte multe cifre sunt înşelătoare. Ele trebuie comentate decătre specialişti şi după aceea puse în dezbatere publică.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638951-11-13



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

DADACA
25 Noi 2011

Stimularea revenirii in tara...!! Hm..cu ce? deja a trecut un an de la publicarea articolului, cred ca daca ar avea bani jumatate din romani ar pleca. Migratia? Hunii si tatarii au migrat cu secole inainte..azi sunt incorporati in popoare.. cine stie exact impactul emigrantilor romani?! Cred ca nici Institultul de statistica! Oare nu am ramane noi aici acasa daca am avea conditii pentru familiile noastre? Mai mult ca sigur! Dar familia nu e ajutata, ce alocatii se dau? Sunt mama singura cu copii si eu am fost plecata in strainatate ..

Adauga un comentariu

Random image