2016-12-09 17:44

SPECIAL


O ţară de deprimaţi

 |  21:00
O ţară de deprimaţi

Depresia reprezintă, în prezent, una dintre cele mai frecvente afecţiuni psihice din lume, dar şi în România. Statisticile arată că în anul 2010, această maladie ocupa un loc fruntaş în ceea ce priveşte incidenţa, surclasând bolile cardiovasculare sau cancerul.

Care sunt cauzele depresiei?

La noi în ţară sunt înregistraţi peste două milioane de pacienţi depresivi. În afară de aceştia, mai există mulţi care nu ştiu că sunt bolnavi şi duc suferinţa pe picioare ani întregi, fără tratament. Oamenii cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, dar şi cei între 50 şi 70 de ani, sunt mai predispuşi la depresie. Se pare că în aceste perioade, vulnerabilitatea este mai mare. Această slăbiciune pe care o are depresivul îl va însoţi toată viaţa, pentru că aşa s-a născut el. Depinde de conjunctură, de factorii de risc şi de evenimentele negative care duc la manifestarea acestei vulnerabilităţi.

Depresia este o problema psihiatrică serioasă, cu implicaţii majore asupra minţii pacientului. Cauzele depresiei se manifestă sub forma unei vulnerabilităţi genetice care determină persoana respectivă să sufere, la un moment dat în viaţă, un episod depresiv. Această vulnerabilitate pricinuieşte apariţia unui dezechilibru biochimic la nivelul sinapsei, care are ca efect tristeţea. Sunt însă persoane care au trăit evenimente nefericite (un deces în familie, eşecuri profesionale sau sentimentale), la care nu apare un episod depresiv. Psihiatrii spun că boala are de obicei o evoluţie în episoade, care pot dura între şase luni şi un an şi jumătate. În mod spontan, există şi remisiuni.

A nu trata un episod depresiv înseamnă să creşti probabilitatea ca un alt episod să apară la un interval mai mic, iar perioada de vindecare să fie mai mare. În acelaşi timp apare riscul ca această depresie să se cronicizeze. Cu cât diagnosticarea este mai precoce şi mai corectă, cu atât este mai bine pentru bolnav.

Bolnavii se gândesc adesea la moarte

Depresia este o boală a întregului corp. Ea afectează trupul, sistemul nervos, dispoziţia, gândurile şi comportamentul, ritmul în care cineva doarme sau mănâncă. Depresivii sunt retraşi şi se ascund de societate. Ei pierd interesul în lucrurile din jurul lor şi devin incapabili de a experimenta plăcerea. Sunt veşnic obosiţi, au tulburări de somn, schimbări în apetit, dureri de cap, de spate, probleme digestive, nelinişte, iritabilitate, anxietate. Pentru ei totul e sterp, fără valoare şi timpul pare să treacă foarte încet. Sunt extrem de trişti şi chiar disperaţi, mulţi dintre ei devenind alcoolici. Alții se gândesc la sinucidere. Mijloacele de prevenire nu sunt întotdeauna eficiente. Toate măsurile de igienă mentală, concretizate prin reducerea stresului, reducerea impactului evenimentelor negative din viaţa individului, sunt acţiuni care diminuează riscul apariţiei unui episod depresiv.

Referitor la acest aspect de prevenire, există un mit, conform căruia depresia este o problemă de voinţă a individului. În general, oamenii care au în familie sau în anturajul lor o persoană depresivă, au o atitudine uşor dispreţuitoare faţă de aceasta. I se reproşează adesea că nu face destule eforturi ca să-şi depăşească starea şi că nu are voinţă. Dar depresia, prin ea însăşi, determină o reducere a disponibilului de voinţă şi atunci pacientul nu are cum să se mobilizeze. Sub presiunea celor din jur, individul face eforturi supraomeneşti să-şi învingă inhibiţiile, apatia, dar reuşeşte să se afunde şi mai mult în starea de rău. Sintagma „totul ţine de tine şi de voinţa ta” nu este valabilă în cazul depresiei. Bolnavul trebuie ajutat!


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-08-24



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image