2016-12-06 22:01

SPECIAL


Olanda are reţineri în privinţa aderăririi României la Schengen. Ambasadorul olandez Tanya van Gool face o radiografie a progreselor făcute de România în realizarea obiectivelor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare

 |  16:56
Olanda are reţineri în privinţa aderăririi României la Schengen. Ambasadorul olandez Tanya van Gool face o radiografie a progreselor făcute de România în realizarea obiectivelor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare

Olandaar putea bloca aderarea României la Schengen, în absenţa unor progrese clare înlupta anticorupţie, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei NewsIn,preluat de site-ul old.cotidianul.ro, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos laBucureşti, Tanya van Gool. Semnalele privind reţinerea Olandei faţă de aderareaRomâniei la spaţiul Schengen au prins contur odată cu formarea noului Guvern dela Haga. Ambasadorul a dat însă asigurări că Olanda nu a luat încă o deciziefinală în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, dar a vorbit desprelipsa progreselor în realizareaobiectivelor prevăzute deMecanismulde Cooperare şi Verificare (MCV), care se referă la lupta anticorupţie şireforma justiţiei.

Înainteşi după aderarea României la UE, guvernul Olandei a fost unul dintre cei maivehemenţi critici la adresa luptei anticorupţie din România. Cum apreciaţievoluţia României de când a devenit ţară membră UE?

VădRomânia încercând să facă faţă luptei anticorupţie şi să respecte diferitelecriterii introduse în benchmarks-urile Mecanismului de Cooperare şi Verificare.Una este să ai toată legislaţia în vigoare şi săcontinui şi alt lucrueste ca, odată ce ai devenit membru UE, să fii la curent în permanenţă, sămenţii nivelul asupra căruia s-a căzut de acord înainte ca ţara să adere la UE.În ceea ce priveşte România, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-astabilit că există încă anumite goluri, anumite zone care trebuie acoperite, însensul că nu erau transparente în totalitate şi elaborate, în principalîndomeniul justiţiei şi afacerilor interne, care au nevoie de reforme.Deci România face eforturi în acest sens şi trebuie să spun că anul trecut,deşi a fost foarte greu, au fost făcute progrese, dar în ultimii trei anilucrurile au încetinit. Dacă luăm întreaga perioadă de patru ani, a fost preapuţin pentru ce s-ar fi putut face. Pe de altă parte, România face eforturi,este un procedeu accelerat pentru a compensa ceea ce nu s-a făcut. Consider căau fost făcute progrese, dar, potrivit raportului Comisiei, dacă punem toatebenchmarks-urile împreună, lucrurile nu sunt încă puse la punct şi de aceearaportul a fost foarte critic.

„Noicredem că mai sunt progrese de făcut”

Credeţică Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie menţinut în continuare pentruRomânia?

Credcă nu este un instrument cu care te poţi obişnui, dar este un instrument careajută să priveşti înapoi, la îngrijorările tuturor părţilor, chiar şi pentrunoi, putem să comparăm, pentru că vedem că nu am făcut progrese în acest sens.Deci, cred că este un instrument în care nu totul este complet sau este foarteaproape să fie complet finalizat - mă refer la benchmarks-urile care au foststabilite –, instrument care a fost folositor.

Credeţică a aderat România prea devreme la UE?

Nucred că trebuie să ne punem această întrebare. Cred că a fost o înţelegerecomună că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere şi că vor depune eforturipentru a face ceea ce trebuie să fie făcut. Şi au făcut acest lucru şi acestlucru trebuie apreciat. Câteodată, întâlnim dificultăţi pe care nu le-amprevăzut - criza, schimbări politice datorate unor evenimente ce au loc înexterior. Suntem aici să ne ajutăm reciproc, să depăşim aceste probleme, cum amfăcut cu Grecia. Facem parte din UE şi ar trebui să ne comportăm ca o Uniune şine comportăm ca o Uniune.

Acordulde coaliţie încheiat luna trecută între liberali şi creştin-democraţimenţionează că Guvernul olandez va pleda pentru includerea a două rapoartebianuale privind corupţia şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria înevaluarea pentru aderarea la Schengen a acestor două state. Înseamnă că Olandava spune veto aderării României în martie? De ce consideră Olanda necesar acestdemers, al condiţionării Schengen de alte criterii decât cele tehnice?

Aţimers prea departe cu concluzii care nu au fost luate încă. Olanda spune că esteo lipsă de progres în ceea ce priveşte realizarea benchmarks-urilorMecanismului de Cooperare şi Verificare. Olanda crede că aceste benchmarks-urisunt necesare pentru a avea încredere într-un sistem tradiţional, iar un astfelde sistem dă calitatea întregului sistem, inclusiv în ceea ce priveştecontrolul la frontiere şi modul de administrare al poliţiei. Dacă aceastăîncredere nu este conformă şi suficientă, potrivit raportului ComisieiEuropene, credem că ar putea fi o ameninţare implementarea deschideriigraniţelor spaţiului Schengen.

Nuspunem acum că vom spune veto. Spunem că noi credem că mai sunt progrese defăcut, că nu suntem convinşi încă şi am putea adopta o anumită poziţie. Poziţiava fi luată când se va pune problema, la începutul lui 2011, în Consiliul deminiştri.

Autorităţilespun că tehnic România este pregătită, deci decizia este politică....

Pede o parte, este politică. Pe de altă parte, este o calificare a pregătiriitehnice. Tehnic, poţi avea aparatul acolo, dar dacă nu eşti atent la maşinărie,spunând da sau nu... trebuie să controlezi pe unde trece paşaportul sau pe undetrec drogurile. Tehnic, România îndeplineşte criteriile, deoarece aparatul esteacolo, oamenii sunt acolo pentru a controla aparatul, dar trebuie să aiîncredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie. Şi aceasta nu este în specialo problemă la frontieră, dar trebuie să avem încredere în sistem, încredere cătot ce este acolo va face faţă aşa cum trebuie. Iar această deschidere şiîncredere nu există, potrivit raportului Comisiei.

Deciziadevine politică, în sensul că este luată de politicieni, de miniştri. Eitrebuie să decidă în Consiliul de miniştri dacă sunt de acord, tehnic, sau dacănu se simt suficient de încrezători să spună că problemele tehnice vor firezolvate în modul potrivit. Ei iau decizia, în conformitate cu impresiile şi cuopinia lor despre situaţie. Cum va evolua, depinde de discuţiile pe care le voravea în lunile următoare pe această temă. Nu se poate spune deocamdată căOlanda va spune „nu” aderării României la Schengen. Olanda a spus"dacă", iar acest "dacă" trebuie să fie dovedit. Dar acumcumpănim decizia, deoarece raportul Comisiei nu este satisfăcător în acestmoment. România trebuie să dovedească faptul că a făcut progrese suficient demari pentru ca toate ţările să spună "da", că este în regulă.

Esteposibil acest lucru până anul viitor?

Voravea loc discuţii. În lunile următoare, deoarece, în principiu, intrareaRomâniei în Schengen este programată pentru sfârşitul lui martie 2011. Vor fidiscuţii şi nu ştiu ce se va decide, care vor fi poziţiile celorlalte ţări,deoarece acest lucru este în discuţie. Următoarea discuţie va fi la următorulConsiliu de miniştri. Dacă criteriile Mecanismului de Cooperare şi Verificarenu sunt suficient îndeplinite, nu vom avea suficientă încredere, vom avea oopinie negativă privind aderarea la Schengen. Există un "dacă",trebuie să vedem dacă suntem singurii sau nu, dacă mai multe ţări au aceleaşiîngrijorări, iar apoi ele vor discuta şi vor discuta şi cu România. Iar Româniava explica ce a făcut. Categoric, România va recunoaşte şi va spune: "AvemMVC". Este un dialog între România şi ceilalţi parteneri.

Esteposibilă o întâlnire bilaterală la nivel înalt în următoarea perioadă?Una a avutdeja loc la Luxemburg, între secretarii de stat. Partea română şi-a exprimatdorinţa de a merge în Olanda, încercăm să stabilim o dată pentru a vedea cândse pot întâlni şi discuta. Apreciem atitudinea constructivă a României. Cum seva finaliza, nu ştiu, trebuie să vedem.

„Unelecompanii olandeze au dificultăţi cu legislaţia din România”

Multecompanii mari care operează în România, unele multinaţionale, îşi au sediul înOlanda. Ce avantaje le oferă Olanda?

Avemun mediu fiscal foarte bun pentru companiile multinaţionale, care leavantajează să se stabilească în Olanda. Olanda are o infrastructură foartebună, se poate ajunge la Amsterdam cu avionul sau cu trenul, se poate ajungerepede, într-o oră eşti la birou, este o modalitate uşoară şi de încredere princare se poate comunica. Avem o populaţie bine educată, majoritatea oamenilorvorbesc engleza sau alte limbi străine, ceea ce este convenabil pentrucompaniile internaţionale. Avem foarte multe afaceri cu partenerii externi,deci mulţi oameni sunt obişnuiţi cu atmosfera internaţională. De aceea, multesedii ale companiilor au sediul în Olanda, în parcuri industriale, lângăoraşele mari.

Cumprivesc investitorii olandezi România?

Cândun investitor din sectorul privat întrevede o oportunitate financiară, estebine pentru el să o fructifice pentru a face bani. Să fim sinceri, de aceeasectorul privat este preferat pentru investiţii. Mulţi au investit în România,deoarece au fost multe oportinităţi în România, în anii '90 şi la începutul lui2000. Este un interes scăzut în acest moment, în principal din cauza crizei şiîn parte şi din cauza împrejurărilor mai dificile. Acum unele companii audificultăţi cu climatul de afaceri, legislaţia, cumpărarea pământurilor. Darinvestitorii vin în continuare şi sunt încă interesaţi, însă trebuie să fieimplicaţi în proiecte majore. Micii investitori au încă probleme să sestabilească aici, deoarece au lichidităţi pe termen scurt şi nu le este uşor săinvesteasca mult şi să nu obţină profit decât peste un an.

Cumapreciaţi măsurile de austeritate luate de România?

Olandase confruntă cu o situaţie asemănătoare. Majoritatea ţărilor din Europa şi dinafara Europei se confruntă cu aceste probleme. Criza este foarte dificilă şi neafectează pe toţi. Guvernul trebuie să decidă şi va deveni nepopular, măsuriletrebuie luate, iar dacă sunt cele potrivite sau nu, nu pot spune. Nu pot eujudeca ce face acest Guvern pentru ţara sa.

Credeţică este România o ţară fragilă?

Nu,este un cuvânt puternic. România are numeroase resurse. Aveţi instituţiiputernice. Aveţi instituţii, dar poate nu întotdeauna la fel de consistente pecât ar trebui. Ele există, aveţi mecanismul de control. Dar mai sunt lucruri defăcut, de ajustat. Este nevoie de o gândire pe termen lung. Este dificil,deoarece dacă eşti un politician care are o viziune pe termen lung, oamenii vorrezultate imediat. Deci dacă iei o măsură azi, vom vedea rezultatul în şaseani, cum este cazul adesea,iar oamenii sunt foarte nemulţumiţi, pentru căei suferă. Este greu să te gândeşti la ce se întâmplă în şase ani. Olanda treceprin aceleaşi lucruri. Vom lua măsuri acum, vom reduce bugetul, dar rezultatelese vor vedea în patru ani. Dar timp de patru ani, toată lumea trebuie să se conformezeşi vor fi nemulţumiţi de acest Guvern timp de patru ani, din această cauză.Deci este greu ca Guvern să faci faţă deficitului, să iei măsuri grele, e maiuşor să dai bani şi să dai lucruri degeaba.

Suntcompanii olandeze care vor să vină să investească în România? În ce domenii?

Da,sunt încă interesate. Sectorul pentru care întrevedem avantaje esteinfrastructura, dezvoltarea aeroporturilor, managementul deşeurilor, sectorulapei, industria agro. Sunt multe oportunităţi. Avem multe misiuni comercialecare vin aici, mai mult ca înainte, deci oamenii sunt interesaţi de România.Dar trebuie să fii persistent, trebuie să treci printr-o serie de obstacoleînainte să te stabileşti într-adevăr. Unele companii au răbdare, au timp săaştepte, altele dacă trec prin două sau trei eşecuri spun că este preacomplicat şi preferă să se mute în altă parte.

Nuse poate spune deocamdată că Olanda va spune «nu» aderării României laSchengen. Olanda a spus «dacă», iar acest «dacă» trebuie să fie dovedit. Daracum cumpănim decizia, deoarece raportul Comisiei nu este satisfăcător în acestmoment. România trebuie să dovedească faptul că a făcut progrese suficient demari pentru ca toate ţările să spună «da», că este în regulă. Tanyavan Gool,ambasadorulOlandei la Bucureşti


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638946-04-27



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image