2016-12-11 14:02

SPECIAL


Peste 4.000 de hectare de nisip din Oltenia vor fi împădurite în acest an

 |  19:35
Peste 4.000 de hectare de nisip din Oltenia vor fi împădurite în acest an
Pădurilede salcâm de pe nisipurile din sudul Olteniei, plantate acum cinci ani în judeţeleOlt şi Dolj, încep să se dezvolte independent. Inginerul silvic Dan Popescu,primul român care a avut curajul să planteze salcâmi în deşertul din sudulOlteniei, precizează că 23 de proiecte privind reconstrucţia ecologicăforestieră pe terenuri degradate ar putea fi finanţatedin Fondul de Mediu.

Împădurireadeşertului din sudul Olteniei va continua în acest an odată cu aprobareaproiectelor depuse la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare. Dincele 23 de proiecte de împădurire a terenurilor degradate în urma defrişărilor,şapte acoperă zona de sud a Olteniei, unde, din zecile de mii de hectare deteren cu nisip, peste 4.000 de ha urmează să fie plantate cu salcâm. PreşedinteleAsociaţiei Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din RomâniaAPPSS - RO, Dan Popescu, ne-a explicat că proprietarii terenurilor sunt ceicare decid dacă deşertul din sudul Olteniei se transformă în păduri. “Cel mai important lucru este convingerea oamenilor că pe terenul acestora, unde nu se află decât nisip, poate exista o pădure.Pământul este tot al lor, numai că ei trebuie să aibă grijă de copacii plantaţi.În perioada 2006-2008, am reuşit să plantăm aproape 2.500 de hectare de salcâmpe terenuri particulare. O parte dintre aceste plantaţii nu mai au nevoie delucrări silvice. Copacii se dezvoltă fără ajutorul oamenilor. Am reuşit săplantăm pe terenurile lor 188 ha la Urzica - Olt, peste 1.100 ha la Mârşani - Doljşi aproximativ 1.300 ha la Daneţi - Dolj”, ne-a spus Popescu.

“ÎnRomânia există între 80.000 şi 100.000 de hectare de deşert”

După Urzica sau Daneţi, şi în alte localităţi din Olt sauDolj, cum ar fi Ostroveni, Ştefan celMare, Dragoteşti, Zaval, Celaru sau Malu Mare, peste 4.000 de hectare de terenacoperite cu nisip urmează a fi transformate în păduri. “ÎnRomânia există între 80.000 şi 100.000 de hectare de deşert.La începutul anului 2000, oamenii credeau că prindem fluturi, nimeni nu a visatsă vadă cum din nisip pot creşte copaci. Oamenii ne-au explicat că la ei a fostcolectiv şi au crezut că le luăm pământul. După mai multe întâlniri, în carele-am explicat că pădurea rămâne pe acel pământ, şi că terenul este tot al lor,lucrurile s-au mai schimbat. În patru sau cinci ani, pădurile din zonele cunisip, pe o distanţă de până la 15 km şi o lăţime de câţiva zeci de metri, ajungla o stare de masiv. Fără ajutorul primarilor din localităţile aflate în zona terenurilordegradate nu am fi reuşit să plantăm pădurile”, ne-a mai explicat inginerulsilvic.

Proiecteledepuse de Dan Popescu şi de Asociaţia Profesională a Prestatorilor de Serviciiîn Silvicultură din România au ca scop reducereacelor aproape 100.000 ha de nisipuri existente în sudul Olteniei. “Avem învedere realizarea sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie înRomânia pentru siguranţa terenurilor agricole, pentru prevenirea alunecărilorde terenuri şi a inundaţiilor catastrofale”, ne-a mai spus inginerul silvic. Acestaa adăugat că odată cu pădurile au crescut şi asociaţiile de proprietari depăduri din Olt şi Dolj. “În Mârşani, Daneţi şiUrzica există ocoale silvice administrate de proprietarii pădurilor. După baniidin fondulde ameliorare, statul urmează să aprobe finanţarea acestor proiecte din fondulde mediu. Suntem obligaţi să realizăm aceste perdele forestiere cel puţin înzonele unde se practică agricultură. De cele mai multe ori, aceste perdeleelimină irigaţiile”, a adăugat preşedintele AsociaţieiProfesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din România.

Plantaţiilecresc producţia de masă lemnoasă

Potrivitsituaţiei terenurilor degradate ce pot fi ameliorate prin reconstrucţie ecologicăîn cadrul judeţelor Olt şi Dolj, asociaţiile de proprietari înfiinţate în Mârşani,Daneţi, Urzica şi Celaru numără 7.180 de familii. “La un arboret de salcâm clasaa IV-a de producţie se estimează obţinerea unei cantităţi de 95 mc/ha, în 20 deani. Producţia totală de masă lemnoasă pentru perimetrele existente este deaproximativ 230.000 mc. O familie consumă în medie pe an, 5 mc lemn de focpentru încălzirea locuinţei şi pentru gătit. Consumul energetic pentru membriiasociaţiilor pentru un an este de aproximativ 36.000 mc lemn de foc”, ne-a precizat Dan Popescu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-05-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

VANTU
02 Dec 2011

Banii europeni reprezinta miza.Exista in zona perdele de protectie decimate in fiecare iarna si autoritatile locale ridica din umeri. Politistii din asta traiesc, primarii castiga alegerile, din vanzarea perdelelor.Acum se face propaganda cu impaduririle , nu vor fi oare profitorii celor 5 ani de infiintare si apoi taranii pusi sa plateasca pana la exploatare, adica cca 40 ani.Ce mai vinde Popescu la ingrasaminte luate pentru infiintarea padurilor.Asa ca totul merge struna , e buna propaganda, iar realitatea e pusa sus sa nu ajungem si noi la ea.

Adauga un comentariu

Random image