2016-12-08 06:20

SPECIAL


Război între alimente şi medicamente

 |  16:56
Război între alimente şi medicamente

Cum putem preveni îmbolnăvirile: prin hranacea de toate zilele sau cu pastile?

Tendinţa constatată de specialişti, în alimentaţia ţărilor occidentale, estereîntoarcerea la alimentaţia funcţională. Ponderea alimentelor funcţionale va creşte depeste trei ori în următorii trei ani, se arată în studiile de profil. Motivul:oamenii au înţeles că prevenirea bolilor nu se poate face cu medicamente, cidoar prin schimbarea modului de alimentaţie şi a stilului de viaţă. Hranaconsumată zilnic are un profil nutriţional, dar şi anumite caracteristici careîi oferă avantaje în competiţia cu medicamentele. Profesorul GheorgheMencinicopschi a propus un nou concept,care accentuează beneficiile unei hrane sănătoase, respectiv matriceaalimentară.

Românii consideră că alimentele sănătoasesunt acele produse pe care le consumau acasă, în copilărie. Tradiţia culinarăface ca în familiile de acum 30-40 de ani să se folosească în exces mâncăruriprăjite, cu multă sare şi grăsimi. Omleta cu slănină, gogoşile sau cartofiiprăjiţi nu erau la fel de periculoase şi acum trei decenii? Din păcate, stilulde viaţă s-a schimbat şi nu mai este armonizat cu stilul de alimentaţie. De la 3-4.000 kcal consumate pe zi, omulmodern a ajuns să mai aibă nevoie de 1.700-2.000 kcal, iar excesul se depunesub formă de grăsime. Şi calitatea alimentelor a scăzut, acestea fiind lipsitede fibre, antioxidanţi sau vitamine. La sedentarism se adaugă stresul, abuzulde tutun sau alcool şi de medicamente.

Eticheta,sursă de informaţie

Un exemplu sugestiv pentru riscurile acestuicomportament este Insula Nauru, din Pacific. Până în 1959, acolo lipseaucazurile de diabet tip 2. Exploatarea unor resurse naturale a adus prosperitatelocuitorilor, dar, după ce s-a trecut la un stil de viaţă occidental, 40 lasută dintre oamenii de pe insulă aveaudiabet, în 2009. Şi în România se constată o creştere spectaculoasă a cazurilorde boli metabolice. Specialiştii spun că educaţia pentru o nutriţie şi un stilde viaţă sănătoase este deficitară, iar reclama la alimente îi face pe oamenisă consume în exces. Dacă în urmă cu mii de ani omul vâna pentru hrană, acumhrana vânează consumatorii, spune prof. Mencinicopschi. Beneficiile adusesănătăţii de unele alimente, considerate funcţionale, au început să fiefolosite pentru promovarea vânzărilor.Alţi producători au început să adauge vitamine sau minerale în alimente, dinacelaşi motiv. Pentru a se preveni păcălirea consumatorilor, AutoritateaEuropeană pentru Siguranţa Alimentelor, EFSA, a demarat procesul dereglementare a menţiunilor de nutriţie şi sănătate făcute pe etichetaalimentelor. Din păcate, EFSA a încercat să analizeze alimentele cu metodologiafolosită la evaluarea medicamentelor sau a detergenţilor.

Chipsurilecu vitamine, la fel de nocive

După grila de evaluare EFSA, s-a ajuns să fieinterzisă menţionarea bicarbonatului ca având un rol în reducerea acidităţiigastrice sau a prunelor uscate întranzitul intestinal. Mierea sau ceaiurile din plante medicinale nu pot fievaluate, la fel şi iaurturile, a căror microfloră este mult mai complexă decâtsubstanţa chimică dintr-un medicament. Or, tocmai această complexitate aduceorganismului beneficii superioare substanţelor de sinteză. Matricea alimentară,susţine prof. Mencinicopschi, este determinantă pentru biodisponibilitateasubstanţelor active. Astfel, calciul din vegetalele verzi se asimilează multmai greu decât cel din lactate. Vitamina C dintr-un măr va ajunge mai uşor înorganism decât cea din pastile, graţie flavonoizilor din fruct. În plus,trebuie luat în calcul şi profilul nutriţional, altfel, pe baza metodologieiEFSA s-ar putea ajunge să mâncăm pastile sau să fie promovate chipsurile orisarea, pur şi simplu, dacă au adaosuri de vitamine de sinteză.

“În concluzie, spune prof. Mencinicopschi,procesul de evaluare a menţiunilor de sănătate este mult întârziat, din cauzamecanismului greoi. Metodologia folosită este inadecvată alimentelor, anumitebeneficii funcţionale, cum ar fi antioxidanţii, plantele medicinale sauprobiotiocele, fiind greu de încadrat în tiparul de analiză. EFSA a recunoscutacest lucru şi a chemat la consultări experţi independenţi. Definireaprofilurilor nutriţionale este indispensabilă pentru ca regulamentul europeansă-şi atingă scopul, iar consumatorul să beneficieze de alimente cu adevăratsănătoase”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-01-20

Mai multe imagini:
Război între alimente şi medicamente
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image