2016-12-04 20:28

SPECIAL


Reţeta doborârii unei dictaturi

 |  21:00
Reţeta doborârii unei dictaturi

Modalitatea de eliminare a unui regim dictatorial se reduce în prezent la un set de paşi care duc inevitabil la atingerea obiectivului. Răsturnările spectaculoase ale unor regimuri dictatoriale din ultimii ani se înscriu într-un algoritm bine stabilit care a fost aplicat în toate colţurile planetei.

Preşedintele Barack Obama beneficiază de consilierea unui expert în eliminarea dictaturilor: profesorul George Ayittey, autorul volumului „Înfrângerea dictatorilor: lupta împotriva tiraniei în Africaşi în restul lumii“. Ayittey a enunţat în detaliu reţeta de doborâre a unei dictaturi, care a fost aplicată în mai multe cazuri - de la Ceauşescu la Hosni Mubarak şi Bashar al-Assad.

Algoritmul revoluţiei

Profesorul Ayittey susţine că primul pas este constituirea unui mic grup de activişti pro-democraţie care să servească drept centru nervos al opoziţiei, să planifice strategia şi să coordoneze diversele grupuri de opoziţie, societatea civilă şi mişcările de tineret. În al doilea rând trebuie studiat în detaliu modul de acţiune al dictatorului, trebuie identificate şi exploatate slăbiciunile regimului său. Conform teoriei lui Ayittey, toţi dictatorii îşi meţin regimurile prin controlul exercitat asupra a şase instituţii-cheie: forţele de securitate, mass-media, funcţionarii publici, sistemul judiciar, comisiile electorale şi banca centrală. Profesorul Ayittey spune că pentru răsturnarea unui dictator este necesar ca măcar una dintre aceste instituţii să se alăture forţelor de opoziţie pentru a fi asigurat succesul răsturnării dictaturii.

Teoreticianul noilor tehnici de combatere a tiraniei recomandă ca grupul central al opoziţiei să preia mai întâi controlul asupra mass-media. În cazul în care mass-media tradiţională este inaccesibilă, profesorul Ayittey recomandă înfiinţarea de organizaţii media paralele. La toate acestea se adaugă organizarea de mari manifestaţii populare, pe cât posibil concomitent în mai multe oraşe pentru a produce o dispersare a forţelor de ordine.

Ceauşescu, dat exemplu

„Financial Times“ îl citează pe profesorul Ayittey într-un editorial intitulat „Ghidul de răsturnare al tiranilor” şi aminteşte: „Cine dintre cei aflaţi la vârsta adultă, în 1989, nu a urmărit iar, şi iar filmul brut care arăta uimirea de pe faţa lui Nicolae Ceauşescu atunci când se afla în balconul clădirii Comitetului Central din România într-o zi rece din decembrie? Ca de atâtea ori înainte avea în faţă muncitori din fabrici aduşi cu autobuzul pentru a-l aclama. Cu toate acestea, în timp ce privea cu fascinaţie, s-a auzit scandat numele oraşului Timişoara, unde forţele sale au masacrat zeci de protestatari.”

Profesorul Ayittey menţionează mai puţin în teoria sa necesitatea sprijinului internaţional şi a mass-mediei din afara ţării aflate sub un regim dictatorial. În cazul răsturnărilor de regimuri dictatoriale din trecut, tiranilor li s-a adus în presa internaţională un set standard de acuzaţii (majoritatea fiind încălcări flagrante ale Cartei ONU şi prin urmare susceptibile să genereze o intervenţie a comunităţii internaţionale. Aceste acuzaţii sunt: 1) tentativa de achiziţionare sau deţinerea de arme neconvenţionale (chimice, bacteriologice sau nucleare) şi intenţia de a le folosi împotriva unui stat vecin; 2) genocidul împotriva unei minorităţi naţionale; 3) reprimarea sângeroasă a protestelor propriilor cetăţeni.

Răsturnarea lui Ceauşescu: de la Televiziune la Armată

Multe din elementele algoritmului lui Ayittey au fost prezente în revoluţia de la Bucureşti din decembrie 1989: grupul de conspiratori, preluarea principalului mijloc mass-media, respectiv Televiziunea Română şi în final trecerea armatei de partea revoluţionarilor. „Financial Times“ subliniază că, „La urma urmei, numai atunci când mulţimile din România au putut striga cu încredere «Armata e cu noi!», soarta lui Ceauşescu a fost pecetluită”. În decursul anului 1989, Nicolae Ceauşescu a fost acuzat în presa internaţională că depune eforturi pentru fabricarea unei arme nucleare, că a declanşat un genocid împotriva minorităţii maghiare şi că se pregăteşte să invadeze Ungaria.

Căderea lui Saddam Hussein: invazii succesive

Saddam Hussein a fost îndepărtat de la putere în principal prin intervenţia armată externă, în decursul a două războaie. În afara minorităţii kurde, societatea irakiană a rămas sub controlul dictatorului până în ultimul moment. În cazul Irakului, rolul principal l-a jucat acuzaţia deţinerii de arme de distrugere în masă şi legăturile cu reţeaua teroristă al-Qaida. Armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein nu au fost găsite nici până în ziua de azi.

Slobodan Miloşevici: manifestaţii de stradă

Răsturnarea lui Slobodan Miloşevici s-a produs prin presiunea străzii. Manifestaţiile de la Belgrad au fost declanşate de acuzaţia că Miloşevici a falsificat rezultatele alegerilor prezidenţiale din anul 2000 şi au fost organizate de mişcarea de tineret OTPOR. Un element central al manifestaţiilor a fost cucerirea televiziunii naţionale sârbe şi refuzul generalilor de a-l sprijini în continuare pe Miloşevici.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-01-18

Mai multe imagini:
Reţeta doborârii unei dictaturi
zoom
Reţeta doborârii unei dictaturi
zoom
Reţeta doborârii unei dictaturi
zoom


TAGURI: Dictatori, revolutie, protestatatari, razboi, saddam Hussein, nicolae Ceausescu, George Ayittey



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Mapn majorează îndemnizațiile pentru veteranii de război Guvernul a adoptat, marți, o ordonanță de urgență prin care cuantumul îndemnizațiilor lunare... 29 Noi 2016 | (0)
Parchetul General: certificate de revoluționar în orașe fără răniți la Revoluție Procurorii de la Parchetul General susțin că membrii din conducerea Comisiei Parlamentare a... 17 Noi 2016 | (2)