2018-12-18 17:29


România, la mâna lui Valer Dorneanu. De președintele CCR depinde CÂND se va judeca excepția la OUG 13

 |  14:10
România, la mâna lui Valer Dorneanu. De președintele CCR depinde CÂND se va judeca excepția la OUG 13
Robert Veress

Este posibilă judecarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, înaintea scurgerii termenului de 10 zile pentru intrarea în vigoare a modificărilor Codului Penal, termen prevăzut în actul normativ publicat în Monitorul Oficial, la data de 1.02.2017? Teoretic, da. Practic, totul depinde strict de bunăvoința președintelui CCR, Valer Dorneanu.

Valer Dorneanu a fost deputat PSD și apoi adjunct al Avocatului Poporului, fiind numit judecător al CCR în iunie 2013.

Firește că afilierea politică influențează, deși nu ar trebui, deciziile magistraților CCR. Valer Dorneanu are completă acoperire legală să nu introducă subiectul în dezbaterea CCR înainte ca OUG să intre în vigoare și să producă efecte pe termen nelimitat. Vom arăta ce spune Legea privind organizarea și funcționarea CCR. În esență, nu există termene fixate, totul este la latitudinea președintelui CCR.

Pe de altă parte, chiar dacă ședința în care se va dezbate ordonanța s-ar ține în timp util, nu există nicio certitudine că decizia se va pronunța, și ea, înainte de expirarea termenului de 10 zile. Adică, cel târziu pe data de 10 februarie (Ordonanța a fost publicată pe 1 februarie, în jurul orei 1 noaptea și se socotesc 10 zile, inclusiv cea a publicării, data intrării în vigoare a prevederilor de la Art. 1 al OUG 13 fiind 11 februarie, ora 00.00).

O sursă avizată din CCR a declarat, pentru PUTEREA, că situația de acum este o premieră absolută, dar că „se vor găsi soluții, CCR are o înțelepciune a ei, înțelege că societatea are nevoie nu de amânări, ci de răspunsuri”.

Legea privind organizarea și funcționarea CCR are prevederi diferențiate privind termenele de judecată, în cazul excepțiilor de neconstituționalitate, respectiv al soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile statului.

Să le luăm pe rând.

„Capitolul 6. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului

Art.32. Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.

Art.33. - La soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art.29 - 31 se aplică în mod corespunzător”.

Articolele 29 - 31 constituie Capitolul 5, adică „Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

Art.29. - (1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.(1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Art.30. - (1) Primind încheierea prevăzută la art.29 alin.(4), preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituţională preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere. Prevederile art.17 alin.(2) se aplică în mod corespunzător.

(2) Judecătorul desemnat ca raportor, potrivit alin.(1), este obligat sa ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii. (3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public. (4) Participarea procurorului la judecată este obligatorie.(5) Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art.31. - (1) Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.(2) În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. (4) Deciziile pronunţate în condiţiile alin.(1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.(5) În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin.(4) cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia”.

Așadar, conform Art. 30, președintele CCR nu are niciun termen prevăzut pentru a face tot ceea ce se spune acolo. Poate că nici acest articol nu este tocmai constituțional (ar fi o ironie a sorții să descoperim acum asta).

Pe de altă parte, avem un indiciu referitor la ce ar putea face Valer Dorneanu, studiind ce spune legea referitor la conflictul dintre autorități și comparând cu ce s-a întâmplat practic.

„Capitolul 7. Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice

Art.34. - (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.

Art.35. - (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.

Art.36. - Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Concluzionând, Valer Dorneanu putea să stabilească un termen limită mai generos pentru primirea punctelor de vedere de la autoritățile implicate și, cu toate acestea, a stabilit data de 7 februarie, ceea ce lasă deschisă posibilitatea dezbaterii sesizărilor CSM și Președinției, înainte de termenul de 10 zile de care vorbim. Și, lasă deschisă și posibilitatea dezbaterii în timp util a excepției de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Asta, chiar dacă declarațiile de azi nu sunt foarte încurajatoare: „In momentul in care vom primi si sesizarea Avocatului Poporului, o vom analiza si vom stabili termenele. (...) Presiunea noastra este presiunea Constitutiei. Vom respecta Constitutia si legea si constiinta noastra. (...) Nu vreti sa va spun ce am visat noaptea? Constiinta mea spune ce trebuie sa spuna”.

Actualizare:

Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat, vineri, sesizarea Avocatului Poporului privind excepția de neconstituționalitate a OUG de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, urmând ca până pe 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedere, au precizat, pentru AGERPRES, reprezentanți ai CCR. Termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-02-03
Citeste si:
CCR: Nu ne orientăm după alte presiuni, doar jugul blând al legii
CIORBEA atacă OUG de modificare a Codurilor penale la CCR. Clarificările Avocatului Poporului
Cum vor vota judecătorii CCR la sesizarea CSM, Președinției, Avocatului Poporului

TAGURI: ccr constituționalitate oug 13 din 2017 modificare cod penal, presedinte iohannis, avocatul poporului victor ciorbea, valer dorneanu
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANA
03 Feb 2017

Sper ca dl Valer Dorneanu sa nu fie si dumnealui influențat de pătimași(atât politicieni,in frunte cu Dl Iohannis,cat si cei care își plâng de mila pe miile de dosare nelucrate pana acum).Ăștia au o idee fixa:Dragnea si iar Dragnea.Si vor sa dea jos Guvernul ales democratic.Va rugam,nu le dați apa la moara! Ne vor aduce iar un guvern rece,care nu iubește poporul!
ANDREI
03 Feb 2017

@Ana: Desigur, un guvern care isi iubeste atat de mult poporul incat il va prada pana o sa ajungem sclavi, inapoi pe mosiile boierilor din clientela PSD-ista. Dl Valer Dorneanu o sa-si exercite functia cum vede el de cuviinta. Intre timp, societatea va reactiona. Constitutia este facuta sa protejeze populatia si sa mentina statul de drept si democratia, nu autoritatea unor borfasi tirani instalati prin fraierirea oamenilor cu cativa lei. La ce e bun ca ne maresc pensiile si salariile cu 20% daca devalorizarea leului o sa ne imparta la 10 puterea de cumparare?
ANA
03 Feb 2017

Nu te-ai gândit nici o clipa ca poate răstălmăcești unele exprimări. Eu de exemplu ,nu am idei fixe ca scapa douazeci de granguri(bogătani si politicieni) si puțin îmi pasa ca Dna si procurorii plâng pe mii de dosare inca in lucru. Însă mi se pare o lipsa de omenie sa nu te gândești la mii de amarați care stau 16 in 20 mp(eu de cand am citit asta plâng de cate ori nu ma vede nimeni).Au spus ca nu scăpa violatorii,criminalii,recidiviștii.Cum sa nu ai compasiune ,încredere in reabilitarea unui om care a greșit ,dar nu constituie pericol social? Tii minte cazul femeii cu patru copii care a furat 6m de cablu sa il vanda ca sa își poată hrăni copiii? Dar a bărbatului șomer care a furat un singur fruct de grape-fruit ca sa il duca mamei lui bolnave? Suntem un popor sarac,și-au bătut joc de noi guverne ca Boc,Ciolos...Ar trebui sa fie DNA numai pentru bogatanii aroganți,care mor de frica sa mu rămână guvernul PSD ca sa le ia cas so case corect,in acelasi procent cum plătim noi,prostimea.Nu iti pot descrie ce simt când vad cu cata răutate vor Președintele si DNA sa dea jos un guvern caruia ii pasa de popor.De greșit greșim toți,poate si ei s-au pripit.Or sa își repare greșeală daca ai greșit.Alte guverne au greșit fata de popor...l-au sărăcit...un adevărat genocid.Au murit oameni de disperare,de foame,s-au sinucis. .Iar sa ne aducă Președintele un guvern rece si nemilos față de popor?E prima data când chiar vreau sa părăsesc tara asta...
ROBERT
03 Feb 2017

@Ana. Există trei posibilități în ce te privește, și niciuna onorantă. 1. Ești postac plătit. 2. Ești pervers(ă). 3. Ești proastă. Altfel, n-ai cum să afirmi că puțini îți pasă de marii infractori și de munca depusă de magistrați plătiți de noi pentru a-i dovedi, că tu plângi de grija micilor infractori. Înainte de a te repezi să rupi gratiile închisorilor, pune-te în pielea unor părinți care și-au pierdut copilul, pentru că un scelerat beat la volan l-a călcat pe trecerea de pietoni. Îndeobște, ăștia scapă cu suspendare, dar și dacă se nimerește vreun judecător să-l trimită acolo unde îi este locul, acuma au grijă politicienii să-l scoată. Săracul de el! Avem spitale, școli și șosele la standarde occidentale, nu? De mila oamenilor normali, cinstiți, nu plânge nimeni. Dacă ai un dram de bunăcredință, pune mâna și uită-te pe statisticile europene, să vezi că pușcăriașii din alte țări europene o duc mai prost decât cei din Ro. Problemele din penitenciare sunt altele - în primul rând, faptul că îi ținem degeaba acolo, pe banii noștri. Degeaba, fiindcă nu ies reabilitați, ci, dimpotrivă, mai versați în rele. De aia și gradul de recidivă e aproape 50%.
TATAR MARIANA
03 Feb 2017

Culmea ipocriziei:sa participi la un miting ilegal la care sa clamezi suprematia legii! Ha Ha Ha prof de lb.franc. Tatar Mariana
ANONIM
03 Feb 2017

Caut avocat pt. a-l da in judecata pe d-l Presedinte pt.discriminare civica:eu nu fac parte din romanii Lui!!!!
TATAR MARIANA
03 Feb 2017

propunere:inlocuirea alegerilor cu strigatul in strada:cine striga mai tare face legea! tatar mariana
CETATEANU"
04 Feb 2017

Somnul natiunii naste monstrii ! E bine ca ne-am trezit in ultimul ceas.
CETATEANU"
04 Feb 2017

Dar cei care n-au votat unde au fost ?Multi din acestia sunt in strada cand au constat unde s-a ajuns.Cand parlamentarii ai vedem dormind,cand lucreaza 2-3 ore pe zi ce facem.Cind comisiile de verificare ,conduse de unul ca Ghita nu-si fac treaba,vedeti unde s-a ajuns.Nici un partid nu a pus problema,,Competentei'' unui deputat sau senator.In partide se discuta cu cati bani vii pt .partid.Ce rost are schimbarea directorilor de la ,,concentrate" ?Dupa aceea punem in functii oameni care sunt nulitati in partid cu ,,sprijin politic'''
MAFIS
04 Feb 2017

Bai retardatilor unde a avut infractorul dragnea scris în program ca va face grațiere si va modifica codul penal pentru hoți?
Random image



Ultimele stiri






loading...