2016-12-05 16:42

SPECIAL


România în zodia depresiei

 |  21:00
România în zodia depresiei

Depresia reprezintă în prezent una dintre cele mai frecvente afecţiuni psihice din lume, dar şi din România. Statisticile arată că această maladie este pe punctul de a surclasa bolile cardiovasculare sau cancerul. Specialiştii spun că în anul 2020 depresia va deveni principala suferinţă a oamenilor.

La noi în ţară sunt înregistraţi peste două milioane de pacienţi depresivi. În afară de aceştia, mai există mulţi care nu ştiu că sunt bolnavi şi duc suferinţa pe picioare ani întregi, fără nici un tratament. Deci numărul real al lor este mult mai mare… Unii devin alcoolici şi le mai rămân prea puţine şanse de vindecare. Pentru sprijinirea lor s-a înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament al Depresiei, care funcţionează în cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti. Depresia este o problemă psihiatrică serioasă, cu implicaţii majore asupra minţii pacientului. Cauzele depresiei se manifestă sub forma unei vulnerabilităţi genetice care determină persoana respectivă să sufere, la un moment dat în viaţă, un episod depresiv. Această vulnerabilitate pricinuieşte apariţia unui dezechilibru biochimic la nivelul sinapsei, care are ca efect tristeţea. Sunt persoane care au trăit evenimente nefericite (un deces în familie, eşecuri profesionale sau sentimentale), la care nu apare un episod depresiv. Boala are de obicei o evoluţie în episoade, care pot dura între şase luni şi un an şi jumătate. În mod spontan, există şi remisiuni.

Depresivii se gândesc mereu la moarte

Depresia este o boală a întregului corp. Ea afectează trupul, sistemul nervos, dispoziţia, gândurile şi comportamentul, ritmul în care cineva doarme sau mănâncă. Depresivii sunt retraşi şi se ascund de societate. Ei pierd interesul faţă de lucrurile din jurul lor şi devin incapabili de a experimenta plăcerea. Sunt veşnic obosiţi, au tulburări de somn, schimbări în apetit, dureri de cap, de spate, probleme digestive, nelinişte, iritabilitate, anxietate. Pentru ei totul e sterp, fără valoare şi timpul pare să treacă foarte încet. Sunt extrem de trişti şi chiar disperaţi, mulţi dintre ei gândindu-se ceas de ceas la moarte. Mijloacele de prevenire nu sunt întotdeauna eficiente. Toate măsurile de igienă mentală, concretizate prin reducerea stresului, reducerea impactului evenimentelor negative din viaţa individului, sunt acţiuni care diminuează riscul apariţiei unui episod depresiv. Referitor la acest aspect de prevenire, există un mit conform căruia depresia este o problemă de voinţă a individului.

E nevoie de tratament!

În general, oamenii care au în familie sau în anturajul lor o persoană depresivă au o atitudine uşor rece faţă de aceasta. Toţi îi reproşează adesea că nu face destule eforturi ca să-şi depăşească starea şi că nu are voinţă. „Eşti, tânără, frumoasă, pune mâna şi fă-ţi o familie, luptă, dă-o încolo de tristeţe, viaţa e frumoasă, o să fie bine!”, etc. Vorbele, chiar dacă vin din suflet, nu pot ţine locul unui ajutor de specialitate adecvat. Depresia determină o reducere a disponibilului de voinţă şi atunci pacientul nu are cum să se mobilizeze. Sub presiunea celor din jur, individul face eforturi supraomeneşti să-şi învingă inhibiţiile, apatia, dar reuşeşte să se afunde şi mai mult în starea de rău. Sintagma „totul ţine de tine şi de voinţa ta” nu este valabilă în cazul depresiei. E nevoie urgentă de tratament.

„O să-mi pun ştreangu’ de gât!”

Specialiştii sunt de părere că oamenii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi cei între 50 şi 70 de ani sunt mai predispuşi la depresie. Se pare că în aceste perioade vulnerabilitatea este mai mare. Această slăbiciune pe care o are depresivul îl va însoţi toată viaţa, pentru că aşa s-a născut el. Depinde de conjunctură, de factorii de risc şi de evenimentele negative care duc la manifestarea acestei vulnerabilităţi. Unii dintre ei nici măcar nu ştiu ce înseamnă această boală. Ştiu doar că viaţa nu mai înseamnă nimic şi că nu mai au pentru ce trăi. Se refugiază în alcool, se îndepărtează de societate şi de normalitate. De cele mai multe ori îi ameninţă pe cei din anturajul lor că se vor sinucide. „O să-mi pun ştreangul de gât!” Nu sunt crezuţi, toată lumea speră că e o glumă sinistră. Din păcate, la un moment dat, chiar o şi fac…


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639269-02-17



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image