2016-12-10 05:17

SPECIAL


Şeful delegaţiei OMS pentru România, Victor Olsavski: “Tinerii cu dizabilităţi intelectuale nu au nici o şansă la angajare sau la şcoală”

 |  17:37
Şeful delegaţiei OMS pentru România, Victor Olsavski: “Tinerii cu dizabilităţi intelectuale nu au nici o şansă la angajare sau la şcoală”

Copii ascunşi de părinţipentru a nu le strica imaginea, refuzul nejustificat al angajatorilor şiprofesorilor sunt principalele probleme ale persoanelor cu dizabilităţiintelectuale, potrivit şefului delegaţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii(OMS) în România, Victor Olsavski. Acesta vorbeşte despre lipsa de interes asocietăţii civile faţă de copiii cu afecţiuni intelectuale, într-un interviuacordat ziarului “Puterea”, înaintea conferinţei OMS “O sănătate mai bună, oviaţă mai bună”, ce va fi organizată la Bucureşti, pe 26 şi 27 noiembrie.

-Sunt discriminaţi copiiicu disabilităţi intelectuale, în România? Ne puteţi da un exemplu?

Categoricsunt discriminaţi. Săptămâna trecută am văzut doi copii ce sufereau desindromul down, o afecţiune foarte gravă, care au putut fi integraţi însocietate, graţie eforturilor unei asociaţii. Copiii cu sindromul downcresc cu un IQ mic şi trebuie un efort enorm ca să-i faci să segospodărească singuri. Asociaţia a reuşit să convingă doi angajatori să primeascăcei doi copii. Unul dintre ei lucrează acum la un supermarket. Din nefericire,în cele mai multe cazuri nu se întâmplă aşa. Angajatorii nu înţeleg că suntpersoane cu dizabilităţii intelectuale, care pot să lucreze. Oricare alţitineri cu dizabilităţi intelectuale care merg la un angajator nu primesc nici oşansă. Este o mentalitate generală. Nu vorbesc doar de România.

-Suntrespinşi aceşti copii şi de şcoală?

Suntcopii cu afecţiuni intelectuale care pot să meargă şi la şcoli normale. Dinpăcate, se lovesc de aceleaşi probleme ca şi atunci când merg la un interviu deangajare. Încercăm să eliminăm această problemă. Respingi ceva, când nucunoşti. Principala soluţie ar fi o campanie de informare adresată şiprofesorilor.

-Laconferinţa de vineri se va semna şi o declaraţie cu reprezentanţii claseipolitice. Ce avantaje va aduce, practic, semnarea acestui document?

Este unangajament politic. Sigur că noi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, lucrăm curecomandări, cu declaraţii. Practic, angajamentele nu sunt obligatorii pentrustatele membre, dar vrem să obţinem un angajament din partea statelor ce vorsemna, că vor acorda mai multă atenţie copiilor cu dizabilităţi intelectuale,ca o temă prioritară în politicile lor. Am observat că acest domeniu cam suferăîn toată Europa, nu doar în Est. Ne dăm seama de problemele existente,constatând numărul mare de copii instituţionalizaţi.

-Existăşi un program care să explice exact modul în care ar trebui să se implice clasapolitică în ajutorarea copiilor cu dizabilităţi intelectuale?

Declaraţiaconţine nişte principii şi nişte domenii de activitate cum ar fi îngrijirilemedicale şi sociale de care au nevoie aceşti copii, unde se desfăşoară ele,implicarea comunităţii, implicarea familiei. Sprijinul pe care îl primeşte unastfel de copil trebuie să vină nu de la instituţii, ci din cadrul familiei.Familiile nu trebuie lăsate singure. Trebuie învăţate cum să se ocupe deaceastă problemă. Ideea este ca, la final, aceşti copii să fie reintegraţi înfamilie şi în societate. Declaraţia conţine câteva domenii de activitate, darfiecare ţară îşi va stabili propriul program, în funcţie de nevoi, soluţiilocale şi bineînţeles resurse.

-Aveţicertitudinea că acest domeniu va deveni unul prioritar pentru clasa politică?

Asta arînsemna să se şi investească. Guvernele statelor membre, cât şi societateacivilă trebuie să înceapă să investească în acest domeniu.

-La noisunt alocaţi tot mai puţini bani pentru Sănătate, pe fondul crizei economice.Aveţi promisiunea guvernanţilor că se va investi în acest domeniu?

Crizăeste în toate ţările, nu doar la noi. Faptul că această conferinţă a fostorganizată în România s-a dorit a fi şi o dovadă că Guvernul României esteinteresat să rezolve problemele din acest domeniu. Au existat proiecte, uneledintre ele având şi succes. Mă refer, în primul rând, la dezinstituţionalizare.Sigur, nimic nu este perfect şi mai sunt probleme. Chiar şi MinisterulSănătăţii şi Direcţia de Protecţie a Copilului, din Cadrul Ministerului Muncii,recunosc că mai au probleme. Este foarte important şi că recunosc şi căîncearcă să ascundă problemele. Ideea lor este să scăpăm de acea imagine, dinanii ’90, când eram recunoscuţi pentru acei copii uitaţi prin instituţii şineglijaţi. România a făcut destul de multe în acest domeniu, dar este adevăratcă încă trebuie să mai facă foarte multe.

-Care arfi problemele care nu au fost rezolvate şi care ar trebui să fie trecute pelista priorităţilor?

Ocaracteristică, dacă vreţi, comună, este că îngrijirile care sunt oferite sebazează foarte mult pe instituţii. Acei copii nu se dezvoltă în mediul lornatural, sunt instituţionalizaţi. Un alt aspect, specific mai mult zonei de esta Europei, este că nu se cunoaşte dimensiunea problemei. Sunt foarte multe cazurinecunoscute. Sunt copii ţinuţi acasă, ascunşi, pentru că familia îi vede ca peo pată pe imaginea lor în societate. Vorbim de stigmatizare.

-Programulpropus de dumneavoastră se va adresa şi părinţilor, în sensul de educare?

Da. Avemprograme adresate familiei şi societăţii civile. Societatea trebuie săînţeleagă că aceşti copii trebuie integraţi şi că nu este o problemă să lucrezicu ei.

-Careeste amploarea evenimentului ce va fi organizat la Bucureşti?

Este oîntâlnire ministerială de nivel înalt. OMS organizează în fiecare an astfel deconferinţe, în diverse state, pe teme diferite. Vin reprezentanţii înalţi aiministerelor sănătăţii din statele membre. Nu vin la nivel de miniştri, dar vinla nivel de directori generali sau secretari de stat. Vor veni delegaţii dintoate cele 53 de ţări din regiunea OMS Europa. Toate aceste delegaţii prezenteîl vor mandata pe ministrul sănătăţii, Cseke Attila, să semneze în locul lordeclaraţia. Aşteptăm încă 150 de invitaţi pe lângă cele 53 de delegaţii. Mai vinşi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale internaţionale, dar şiromâneşti, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi cu astfel deprobleme.

-Interesulmanifestat faţă de această conferinţă este mulţumitor?

Interesuleste foarte mare. Societatea civilă a manifestat un interes deosebit faţă deacest eveniment. Este normal ca persoanele cu disabilităţi intelectuale şifamiliile acestora să aştepte cu nerăbdare acest eveniment pentru că îl văd cape un prim pas spre rezolvarea problemelor lor.

-Unde aţiplasa România, într-un top al ţărilor cu probleme în acest domeniu?

Esteimposibil să alcătuim un clasament pentru că sunt foarte multe problemenecunoscute. De aceea, ne propunem să indentificăm amploarea problemelor.

-Ce mesajdoriţi să transmiteţi angajatorilor sau familiilor care au copii cudizabilităţi intelectuale?

Pentruangajatori şi pentru societatea civilă, mesajul ar fi unul simplu: haideţi săne gândim şi la aceste persoane cu probleme, şi să facem ceva în comun pentru ale asigura o trecere spre maturitate, care să permită integrarea lor încomunitate. Familiile să lucreze în continuare cu autorităţile pentru căajutorul va veni.

Totmai mulţi copii izolaţi de societate

Copiii cudizabilităţi intelectuale reprezintă în continuare unul dintre cele maivulnerabile grupuri din societate. Fenomene precum discriminarea şi neglijareasunt în continuare frecvent întâlnite în toată Europa. Dizabilităţleintelectuale afectează aproximativ 5 milioane de copii şi tineri din regiune,majoritatea trăind în ţările mai sărace. Mai mult de 300.000 trăiesc îninstituţii, adesea pentru toată viaţa. Dacă nu se iau măsuri urgente, numărulacestora se aşteaptă să crească cu aproximativ 1% pe an în următorii 10 ani.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-03-04



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

LAURENTIU_GRG
21 Noi 2010

sa fie incadrati in structurile armatei,politiei sri,sie,sts,,,,,ca sunt oricum o gramada de cretini pe acolo,asa au o acoperire general-valabila sunt toti cretini.

Adauga un comentariu

Random image