2017-11-21 17:54


Sfinții Arhangheli MIHAIL și GAVRIIL. Obiceiuri și tradiții

 |  23:17
Sfinții Arhangheli MIHAIL și GAVRIIL. Obiceiuri și tradiții

Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au arătat Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din care motiv se şi pomenesc astăzi, cu alese prăznuiri şi cântări de laudă, dimpreună cu toate cetele îngereşti, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române

În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit. Numeroase sunt bisericile şi mănăstirile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sunt şi credincioşii români care le poartă numele. Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie de credincioşii ortodocşi şi, odată cu ei, toţi îngerii, consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În popor li se mai spune Sfinții  Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.

SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL. ,,Luna noimbrie, din punct de vedere religios are în centru, sărbătoarea sfinţilor creştini Mihail şi Gavriil. Prima săptămână din lună este intitulată  Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară. Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.’’(artatraditionala.ro)

n calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL. Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase Lui Dumnezeu, trimişi de Acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi oamenii. În tradiţia populară românească,  Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt fiinţe divine omniprezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor, arzându-le păcatele mărunte, având grijă ca sufletele să le fie curăţate de greşeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu pentru ei.

Sfântul Arhanghel Mihail al cărui nume înseamnă în limba ebraică ,,Cine este ca Dumnezeu?’’ este cel care s-a luptat cu îngerii răi. La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni.

SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL. Sfântul Mihail este văzut în mod tradiţional drept un înger războinic,  aflat mereu în luptă cu diavolii. După ce dracii au căzut din ceruri în  beznele nepătrunse ale iadului, vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail şi-a înălţat mâna dreaptă şi a blagoslovit ca fiecare diavol să rămână în locul unde a fost surprins de blagoslovire. În acest fel,  dracii au fost hărăziţi locurilor unde se aflau atunci,  în hăurile pământului, pe pământ,  în ape sau în văzduh.

Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail.

În decursul timpului, Arhanghelul Mihail i-a vestit lui Lot pieirea Sodomei şi Gomorei, i s-a arătat lui Iacov când fugea de fratele său Isav, l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.

În popor se spune, că Sfântul Mihail nu pregetă să se războiască cu diavolii şi să-i înfrângă ori de câte ori aceştia încearcă să fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu forţele întunecate este hărăzită a dura până la sfârşitul lumii, când va suna din trâmbiţă pentru a scoate morţii din morminte şi va duce bătălia decisivă cu diavolul.

În legendele populare se spune că Sfântului Mihail, Dumnezeu i-a dat să poarte soarele și luna, el fiind cel care dă drumul soarelui sus pe cer când e vară și sub mâna căruia sunt toate vietățile și oamenii, atât cei vii cât și cei morți. În alte legende, Sfântul  Mihail este cel care are cheile iadului din care slobozește treptat gerul, spune etnologul Ania Moldoveanu.

Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel. Sfântul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinţei, este cel mai invocat în slujbele bisericeşti pentru a păzi de război, precum şi a obţine biruinţa în cazul unei lupte. Este înfăţişat în iconografie purtând în mână o sabie de foc şi are misiunea să păzească Legea Lui Dumnezeu şi să-i biruiască pe duşmani.

Sfântul Arhanghel Gavriil al cărui nume înseamnă în limba ebraică, ,,bărbat – Dumnezeu’’, nume ce conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat şi îşi va asuma firea omenească ,,a binevestit Naşterea Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul, a tâlcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit naşterea Fecioarei Maria şi a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. Se presupune că tot el a prăvălit piatra de la mormântul Mântuitorului vestind Învierea Domnului femeilor mironosiţe.’’ (Diac. George Aniculoaie)

Arhanghelul Gavriil a fost îngerul păzitor al Lui Iisus Hristos pe pământ, El este cel care a vestit întregii omeniri naşterea Domnului, fiind asociat revelaţiei divine, dar şi milosteniei şi îndurării. El este arhanghelul – mesager, cel prin intermediul căruia divinitatea transmite veşti şi mesaje omenirii, dar şi cel care patronează Paradisul. El transmite oamenilor, prin graţia divină, inspiraţie, intuiţie şi harul clarviziunii.

Părintele Dumitru Stăniloae mărturiseşte pe baza sfintelor noastre predanii, că Arhanghelul Gavriil este singurul căruia i s-a descoperit misterul întrupării Fiului Lui Dumnezeu. Astfel, deşi nu face parte din ceata îngerilor aflată în prima triadă şi nemijlocit lângă Dumnezeu, se face luminător al acesteia. Îi învaţă pe cei ce îi sunt superiori să “ridice porţile veşnice”, ca Cel ce S-a îmbrăcat în trup pentru negrăita iubire de oameni, să urce şi să stea mai presus de toată Începătoria şi Puterea. Cele mici sunt făcute mari prin har. Aceasta o spune şi Sfântul Apostol Pavel: “Acum, zice, s-a făcut cunoscută prin Biserică, Începătoriilor şi Stăpâniilor, înţelepciunea cea de multe feluri a Lui Dumnezeu” (Ef. 3, 10).

Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.

Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil este prilej de aniversare pentru 1,3 milioane de români. Dincolo de un pahar de vin servit la masă cu cei dragi, sărbătoarea are semnificaţii profund religioase la care se adăugă, desigur, credinţele populare.

Dacă din punct de vedere statistic, cifrele arată sec, că cei mai mulţi dintre românii care îşi aniversează onomastica de Sfântul Mihail şi Gavriil sunt majoritatea bărbaţi şi că cele mai frecvente nume sunt Mihai, Gabriel, Mihail şi Gavril, din punct de vedere religios şi al credinţelor populare, sărbătoarea are semnificaţii mult mai bogate.

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducătorii cetelor de îngeri şi sunt reprezentaţi cu aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiţi în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă. Se crede că în stânga stă diavolul, gata să înşface sufletul celui care trece în nefiinţă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezându-i Necuratului capul cu sabia. Încăperea, se spune că se umple de sânge, motiv pentru care totul trebuie spălat şi curăţat în camera respectivă. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci  Sfântul Mihail stă la picioarele lor.

De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindină, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că ,,ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se Lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora’’. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. De aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei, iar icoana Sfinţilor Arhangheli este întâlnită în casele multor români. De asemenea, generaţii la rândul se roagă îngerului păzitor, pe care-l primeşte fiecare din noi la Botez, pentru spor şi sănătate. Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil adună în fiecare an mulţime de pelerini la hramurile mănăstirilor şi bisericilor cu acest nume şi deschide an de an târguri tradiţionale peste tot în ţară, cu programe artistice, dansuri populare şi bunătăţi autohtone.

Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă şi iarnă. Oamenii din popor cred că Marmareau, soţia lui Scaraoţchi vrea cu orice preţ ca iarna să se abată imediat asupra oamenilor, însă  Arhanghelul Mihail are rolul de opri venirea bruscă a anotimpului rece. În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă şi numele de “vara arhanghelilor”. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. Pe lângă această zi caldă, tradiţia spune că între sfinţii Mihail şi Gavriil şi ziua de Crăciun trebuie să aibă loc şi “vara iernii”, adică vreo 3-4 zile călduţe şi binevoitoare.

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, în satele de odinioară nu se lucra de loc, oamenilor le era frică de Sfinții Arhangheli, despre care se spune că iau sufletele celor care mor. Dacă vor muri, la momentul morții, se vor munci groaznic să le iasă sufletul din trup. În popor se spune că nimeni nu știe când va muri, secretul momentului morții este bine păstrat de Sfinții Arhangheli. Dacă oamenii ar ști acest lucru s-ar descuraja și nu ar mai munci, ceea ce nu ar fi bine,  munca până în pragul morții fiind considerată sfântă. Arhanghelul Mihail, ducea sufletul răposatului în fața Scaunului Lui Dumnezeu, care cântărind păcatele și virtuțile din viață a celui decedat, hotăra unde să aștepte dreapta Judecată de Apoi. În Rai sau în iad.

În satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi, ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”. În biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. Lumânările care se aprind la biserică în ziua de 8 noiembrie sunt considerate a fi adevărate talismane pentru cei care au trecut în lumea umbrelor şi a tăcerii. Aceste lumânări “ţin de lumină” în lumea de dincolo. Se aprind însă lumânări şi pentru cei vii, pentru sănătate, pentru a fi feriţi de rele şi năpaste.

 ,,Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi alţi invitaţi, precum şi o mulţime de credincioşi. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări.

În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale. În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia.’’ (Ştefan Popa)  În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.

Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor,  un obicei nu chiar întâmplător, întrucât,  la cununie,  cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare

Aşa cum spunea Părintele Cleopa ,,înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfânt şi plăcut Lui Dumnezeu.’’şi că ,,bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe Dumnezeu’’ şi că mai ,,bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea, printr-o trăire sfîntă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin fapte bune, după putere.

Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi neîncetat, lăudând ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfinţii îngeri sunt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia Lui Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul nesimţirii, să alergăm mereu la Biserică, să facem voia Lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din silă, nici cu cîrtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc desăvîrşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei de pe pămînt. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsînd ura, mînia, bătăile, judecăţile, minciunile.

Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mîntuire. Să ascultăm şi de glasul conştiinţei cînd ne mustră pentru păcate, cînd ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mântuirea noastră (Luca 15, 10), ajută la îndreptarea noastră şi plîng cînd noi păcătuim sau sîntem aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul aproapelui şi să plângem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.

Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că suntem fiii Tatălui ceresc. ‘’ Amin!


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-11-07

TAGURI: sfinti arhangheli, mihail si gavriil, traditii, superstitii, obiceiuri



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova