2016-12-03 16:03

SPECIAL


Streinu-Cercel: Răcelile şi infecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice

 |  18:13
Streinu-Cercel: Răcelile şi infecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice
Răcelile şiinfecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice, administrarea unor astfelde tratamente afectând flora intestinală şi generând rezistenţă la produseleutilizate greşit, a anunţat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel,deZiuaEuropeană a Informării despre Antibiotice.

Secretarulde stat în Ministerul Sănătăţii a spus că rezistenţa la antibiotice este oproblemă majoră de sănătate publică, datorată, în maremăsură, utilizăriiinadecvate a antibioticelor.

"Tratarearezistenţei este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu maisuntactive trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescrisantibioticul respectiv câţiva ani, până când bacteria uită de acestmedicament", a explicat Adrian Streinu-Cercel.

Ela precizat că, de exemplu, rezistenţa la antibiotice în cazul stafilococuluiauriu este de până la 50 la sută, iar la infecţia cu E.coli este de 30-40 lasută. De asemenea, şi la klebsiella pneumoniae nivelul de rezistenţă laantibiotice este foartemare.

AdrianStreinu-Cercel amaispus că ar fi bine caîn cazultratamentului să fie recomandată o antibiogramă, dar este esenţial ca oameniisă nu ia singuri antibiotice pentru că au aflat că ar fi bune. Rezultatulantibiogramei este dat în 24 de ore, dar numai în 30 la sută dintre cazuri suntrecomandate astfel de investigaţii, pentru că nu toate unităţile sanitare aulaboratoare care să permită această analiză.

Existăîn Europa un aparat care poate pune un diagnostic precis în trei ore, iarInstitutul "Matei Balş" din Bucureşti va achiziţiona în curând unastfel de echipament.

Antibioticelenu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare,bacteriile dezvoltând rezistenţă prin mutaţii.

Apariţia,selectarea şi răspândirea bacteriilor rezistente în spitale este o problemămajoră de siguranţă a pacientului. Infecţiile cu bacterii rezistente laantibiotice au ca rezultat creşterea morbidităţii şi mortalităţii, ca şicreşterea duratei de spitalizare. Mai mult, rezistenţa la antibiotice ducefrecvent la întârzierea terapiei adecvate. Terapia inadecvată sau întârziată cuantibiotice la pacienţi cu infecţii severe este asociată cu o evoluţie maiproastă a stării pacientului şi uneori cu decesul.

Utilizareainadecvată a antibioticelor în spitale este unul dintre factorii cei maiimportanţi care conduc la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice.

Înţara noastră, cele mai frecvente infecţii cu bacterii rezistente sunt cele custafilococul auriu rezistent la meticilină (SARM) şi enterobacterii rezistentela cefalosporine. Aceste infecţii au avut ca rezultat creşterea numărului dezile de spitalizare, creşterea morbidităţii, mortalităţii şi costurilor.

Antibioticelesunt esenţiale pentru medicina modernă, chirurgie, transplanturi de organe,chimioterapia cancerului, terapie intensivă şi îngrijirea copiilor prematuri.

Înîntreaga Europă, în fiecare an, Ziua Europeană a Informării despre Antibioticeeste marcată, în jurul datei de 18 noiembrie, prin campanii naţionale privindutilizarea prudentă a antibioticelor.

Înacest an, Ziua Europeană a Informării depre Antibiotice este focalizată pepromovarea utilizării prudente a antibioticelor în spitale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-04-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image