2016-12-06 22:12

SPECIAL


Telescopul Planck dezvăluie “cea mai veche lumină” din galaxia noastră

 |  18:19
Telescopul Planck dezvăluie “cea mai veche lumină” din galaxia noastră

Telescopul Planck a fost trimis anul trecut în spaţiu să analizeze„cea mai veche lumină” din cosmos. Telescopul, în valoare de 600 de milioane deeuro, a avut nevoie de şase luni pentru a realiza harta universului.

Planck arată ce este vizibil mai departe de Pământinstrumentelor sensibile la lumină, la lungimi foarte mari de undă, mai maridecât ceea ce putem vedea cu ochii noştri. Cercetătorii afirmă că imaginile oferite detelescop le oferă şansa de a înţelege mai bine cum s-a format Universul şi cuma ajuns la forma sa actuală prin faptul că le oferă informaţii despre vârsta,conţinutul şi forma cosmosului.

Imagineaoferită recent de telescop arată predominant segmente din Calea Lactee, liniaorizontală luminoasă fiind discul principal al galaxiei, planul în care se aflăşi Soarele, şi Pământul. Acesta este locul unde astăzi se formează majoritateastelelor din Calea Lactee. Totuşi, din cauză că această imagine înregistrează numailumina la mari lungimi de undă, ceea ce vedem noi de fapt nu sunt stele. Maidegrabă, vedem praf şi gaz, elementele din care sunt compuse stelele.Interesant de observat sunt fâşiile de praf rece care ajung la mii de anilumină deasupra şi dedesubtul planului glalaxiei. “Ceea ce vedeţi estestructura galaxiei noastre în gaz şi praf, ceea ce ne spune foarte multe despreceea ce are loc în apropierea Soarelui. De asemenea, ne spune şi despre felulîn care se formează galaxiile atunci când comparăm imaginea cu alte galaxii”, aexplicat Profesorul Andrew Jaffe, un membru al echipei implicată în misiuneatelescopului Planck, de la Imperial College, din Londra, Marea Britanie, citatde BBC.

Cutoate acestea, oricât de frumoasă ar fi Calea Lactee, radiaţia sa trebuie săfie înlăturată pentru ca să obţină cercetătorii o imagine şi mai bună a fundalului său “pestriţ”. Acesta este FundalulCosmic de Microunde (CMB), una dintreprincipalele ţinte ale misiunii telescopului Planck.

CMBeste “prima lumină ” care a reuşit să traverseze spaţiul după Big-Bang, odatăce universul s-a răcit suficient încât să permită formarea hidrogenilor deatom. Înainte de acel moment, cosmosul ar fi fost atât de fierbinte încâtmateria şi radiaţiile s-ar fi dublat şi Universul ar fi fost opac, afirmăcercetătorii. Această “lumină antică” datează de 380.000 de ani după ce a avutloc explozia Big-Bang.

Cercetătoriipot detecta variaţiile în temperatură în această energie termică antică,variaţii care le oferă o înţelegere mai bună a structurii incipiente aUniversului şi schiţa pentru ceea ce s-a format ulterior. Este probabil ca uniidintre detectorii telescopului să fie cele mai reci suprafeţe din spaţiu.

Unscop major al telescopului Planck este găsirea unor dovezi concrete ale“inflaţiei”, expansiunea mai rapidă decât lumina pe care oamenii de ştiinţăcred că a suferit-o Universul în primele sale momente. Teoria spune că acesteveniment ar trebui să fie “ştanţat” în CMB şi că detaliile ar trebui să poatăfi recuperate cu instrumente destul de sensibile.

Planckeste deja în procesul de a pune la punct a doua versiune a hărţii. Telescopulva repeta analiza de patru ori, după care toate datele vor trebui studiateîndelung pentru a evalua corect însemnătatea lor. Aşadar, rapoartele şiimaginile oficiale nu vor fi prezentate până la sfârşitul anului 2012.

Planckreprezintă o misiune a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi a fost lansat în mai2009 la mai mult de un milion de kilometri depărtare de Pământ. Acesta estecompus din două instrumente care observă cerul peste nouă benzi de frecvenţă.Instrumentul de Frecvenţă Înaltă (HFI) funcţionează între 100 şi 857 de GHz(gigaherţi), ceea ce înseamnă lungimi de undă de la 3 la 0,35 mm. Instrumentulde Frecvenţă joasă (LFI) funcţionează între 30 şi 70 de GHz, adică lungimi deundă de la 10 la 4 mm.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-01-09



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image