2016-12-05 18:45

SPECIAL


Un expert în comunicare politică explică de ce s-a ofilit mişcarea ecologistă: Există o ruptură între dorinţele publicului şi mesajele verzilor din România

 |  20:08

Mişcarea Verzilor, onouă formaţiune ecologistă, a fost lansată duminică, avându-l în poziţia de copreşedintepe Remus Cernea. Preşedinte al Partidului Verde, Cernea a fost recent exclusdin această formaţiune, după ce a anunţat o serie de proiecte fanteziste,inclusiv înfiinţarea formaţiunii Albă ca Zăpada, numele parafrazând scenariileconsilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Când ecologiştii abia adună, înRomânia, 1-2 la sută din opţiunile electoratului, se pune întrebarea: de câtepartide verzi este nevoie pentru a depăşi, în total, pragul electoral? Discutămcu Antonio Momoc, expert în comunicare politică, lector universitar doctor laCatedra de Comunicare, Universitatea din Bucureşti, despre greşelile mişcărilorecologiste din România.

Nu sunt cam multe partide eco?

Ca fost consilier deimagine al Partidului Verde şi ca fost şef de campanie al candidatuluiPartidului Verde, Remus Cernea, în alegerile prezidenţiale din 2009, nu potpretinde că mă exprim de pe poziţii absolut neutre. Totuşi, nu pot să nu remarccă, spre deosebire de restul partidelor de la noi care se pretind ecologistesau verzi, o singură formaţiune politică este recunoscută de Partidul VerdeEuropean: Partidul Verde din România. Afiliat verzilor europeni, înregistrat în2006 la Tribunalul Bucureşti, Partidul Verde beneficiază de expertiza verziloreuropeni, fiind singurul partid ecologist din România care este invitat laconsiliile şi congresele verzilor europeni. Totuşi, nici această legitimitate şirecunoaştere venite dinspre verzii europeni nu au fost suficiente până acum pentruafirmarea partidelor ecologiste pe piaţa politică internă.

Care ar fi cauzele acestei lipse de popularitate?

Una dintre cauzelepentru care mişcarea ecologistă din România este atât de subţire o reprezintătocmai diferenţa dintre temele ecologiste ale verzilor europeni şi preferinţapentru mesajele verzilor din România. În vreme ce verzii europeni se bat pentrulegi care vizează reducerea poluării şi a încălzirii planetei ca urmare aefectului de seră, protecţia mediului şi utilizarea energiei alternative,candidatul verzilor în România la alegerile de anul trecut se preocupa maipuţin de mediu şi mai mult de secularism şi de prezenţa icoanelor în şcoli. Învreme ce verzii obţin astăzi în Europa rezultate din ce în ce mai bune intrândîn parlamentele naţionale, în România, partidele ecologiste nu reuşesc sătreacă de 1% intenţie de vot.

Avem o grea moştenire şi în acest domeniu?

Ecologismul a apărut înEuropa în anii ’70 ca o reacţie la probleme grave care afectau mediul:poluarea, deşertificarea, defrişarea pădurilor intertropicale, criza petrolului,distrugerea a numeroase specii de plante şi animale. În România lui Ceauşescu, înanii ’70 diverse organizaţii cu profil turistic îşi propuneau “ocrotirea naturii”. Comunismul naţionalist a reprezentato perioada în care s-au dezvoltat asociaţiile ecologiste care aveau ca obiectivpromovarea valorilor peisagistice şi a unui turism raţional. Cine să protestezeîn anii 70-80 în România împotriva industrializării forţate care a cauzat prejudiciiuriaşe mediului? Abia în anii ’90 în politica românească au apărut, din mimetism, PER şi MişcareaEcologistă. Totuşi devastarea pădurilor, haosul legislativ postcomunist care a încurajatmarii poluanţi, dezastrul ecologic de la Baia Mare şi poluarea Someşului cucianuri nu au condus la câştigarea simpatiei de către formaţiunile politiceecologiste. Întrebarea legitimă este cine nu a fost suficient de indignat deaceste dezastre: publicul sau partidele ecologiste?

Poate societatea civilă?

Când analizăm curentulecologist, aşa cum se dezvoltă el în România, nu trebuie să uităm decaracteristicile socio-economice şi culturale ale societăţii româneşti. Remarcămcă ruptura dintre societatea civilă şi societatea politică se repetă şi prinfractura dintre ONG-urile de mediu şi formaţiunile politice ecologiste.Suspiciunea ONG-urilor faţă de partide (chiar şi cele ecologiste) şi lipsa deproiecte comune (societate civilă-partide) permit succesiunea dezastrelorecologice şi ţin verzii în afara Parlamentului.

Publicul ar fi, deci, de vină?

Nu. Există o ruptură şiîntre agenda publicului şi mesajele electorale ale candidaţilor ecologişti. Temeleprincipale ale candidatului Partidului Verde, Remus Cernea, au fost temereferitoare la drepturi de mult câştigate în Occident: în România acestesubiecte sunt teme abstracte pentru electoratul în vârstă care se prezintă lavot, sunt teme demne de cursuri de filosofie sau de dezbateri academice şi nurăspund nevoilor imediate ale publicului interesat cu adevărat de politică.Acesta este şi motivaţia formulată de Partidul Verde atunci când l-a exclus pe RemusCernea: preocuparea prea accentuată pentru subiecte ca drepturile minorităţilorsexuale (subiect care poate stârni comentarii pe reţele de socializare, dar carenu aduce voturi) şi manifestarea unui interes secundar pentru ceea ce trebuie făcut îndomeniul protecţiei mediului în România. Între paranteze fie spus, deşi a fostsfătuit, Cernea nu a vorbit deloc în campania pentru alegerile prezidenţiale desprecrearea de locuri de muncă în industria verde ori despre agricultura eco.

A lipsit locomotiva de imagine?

În loc să ofere soluţiila criza economică dintr-o perspectivă (cum este cea a verzilor europeni) care săpună accent pe legătura dintre protecţia mediului şi dezvoltarea economică durabilă,candidatul Remus Cernea declară război Bisericii Ortodoxe Române, familieitradiţionale şi pragmatismului tinerilor orientaţi spre o carieră ori spre unjob bine plătit. Declarând că nu crede în căsătorie, recunoscând că nu şi-aluat licenţa şi că astfel nu şi-a definitivat studiile, mărturisind că nu aavut niciodată o carte de muncă şi că nici nu are de gând să se angajezevreodată, afirmând cu seninătate că la 35 de ani locuieşte cu părinţii, Cerneapromovează un mesaj care are legătură cu orice îşi doreşte domnia sa, dar nu cuecologia. Acest decalaj între preocupările unui candidat politic şi problemelecu care se confruntă societatea din care el provine nu are cum să nu îl coste electoralpe candidat şi din acest motiv nu este deloc întâmplător rezultatul obţinut înalegeri.

Nonconformismul părea, mai degrabă o soluţie, nu oproblemă...

Trebuie să recunoaştemcă prin liderii pe care i-a promovat în alegeri, Partidul Verde a reuşit săcapteze atenţia presei şi a unei părţi a publicului asupra mişcării ecologiste.Cu riscul de a părea neserioşi, verzii români i-au dat credit unui tânărpolitician cu look de rocker, cu barbă şi cu plete. Acest nonconformism i-ar fiputut aduce mai multă consistenţă omului politic Remus Cernea cu o singurăcondiţie: ca dumnealui să depăşească etapa romantică a adolescenţei salepolitice. Din păcate, erori de comunicare precum anunţul că îşi va da foc înfaţa Televiziunii publice sau anunţul cu privire la formarea partidului Albă caZăpada aruncă în ridicol începutul său de carieră politică. Fostul candidat alverzilor a încercat permanent să iasă în evidenţă cu orice chip, dovadă şitentativa sa de a participa la dezbaterea din primul tur dintre Crin Antonescuşi Traian Băsescu, deşi nu fusese invitat acolo. A ieşi în evidenţă cu orice preţeste mai periculos pentru un politician decât pentru orice altă personalitatepublică.

Mult zgomot pentru nimic?

Nu putem spune aşa ceva.Partidul Verde a făcut un prim pas în sensul captării atenţiei publiculuiasupra mişcării ecologiste şi asupra problemelor de mediu din România.Electoratul potenţial al Partidului Verde aşteaptă acum politici publiceseriose atât pentru ieşirea din recesiune, cât şi pentru protecţia mediului decare depinde dezvoltarea durabilă. Din păcate, nu doar cele trei partide maridin Parlament trec printr-o criză de personalităţi, ci şi partidele ecologistetraversează o criză de resurse umane, o criză de oameni pregătiţi pentruadministraţie. Nu doar o mai bună adaptare a mesajului politic la agenda şi la nevoilepublicului, ci şi apariţia unor lideri ecologişti fără trecut discutabil,pragmatici şi competenţi poate fi soluţia de creştere a partidelor ecologiste.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-06-19



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

SILE
06 Oct 2010

W A C S ! Oamenii nu au atit nevoie de mesaje, cit de fapte. Pentru ca activitatea unui om politic se judeca dupa trei repere: discurs politic,fapte si relatia dintre ele. Ori deocamdata politicienii nostri ne ofera numai LOLOURI.Si una din faptele politicienilor e legislatia pe care ne-o pot oferi si care deocamdata nu e decit un cotet construit de si pentru Vulpea arhitect Iliescu et co. Pina nu vom avea , ca alte state, un edificiu legislativ teafar, nu putem spera la normalitate. O zi buna!

Adauga un comentariu

Random image