2016-12-05 00:50

SPECIAL


''Unele instanţe nu fac nimic pentru aplicarea Legii medierii''

 |  18:07
''Unele instanţe nu fac nimic pentru aplicarea Legii medierii''
AncaElisabeta Ciucă, preşedinta Consiliului de mediere, susţine că în România uneleinstanţe de judecată blochează activitatea de mediere, în ciuda faptului călegea prevede că medierea poate să extragă din volumul imens de cauze aflate perol pe acelea în care înţelegerea părţilor e posibilă.

Reporter - Mediereaeste calea către aplanarea conflictelor, a litigiilor sau a neînţelegerilorcasnice, sociale, în materie civilă, penală, comercială, în unele situaţiichiar şi contencioase, în relaţia particulari - stat cu instituţiile lui. Cumreuşeşte Consiliul de mediere să capteze atenţia, să adune oamenii aflaţi înconflict şi să-i împace?

AncaElisabeta Ciucă - Medierea nu aplanează conflicte, ci îşi propune să rezolvedisputele. Medierea are o finalitate, părţile încheie un acord cu privire lamodul în care s-au înţeles asupra litigiului. Pe de altă parte, Legea 192/2006enumeră situaţiile în care medierea este posibilă. În relaţiile cu instituţiilestatului este nevoie şi de modificarea legislaţiei, acolo unde poate săintervină o rezolvare prin înţelegerea părţilor. E vorba mai cu seamă desprerevendicări, retrocedări, unde, deocamdată, nu avem o procedură pentrurealizarea medierii. Sunt multe cauze pe rol în contencios administrativ,domeniu vizat de recomandările Consiliului Europei. Legea Contenciosuluitrebuie modificată pentru a face loc procedurii de mediere.

R. - Am văzut căsunteţi puternic susţinuţi de unii dintre magistraţii cu influenţă în CSM, cumse întâmplă în practică, la instanţă? Judecătorii din ţară s-au deprins ca înfiecare cauză pretabilă medierii să îndrume părţile către dumneavoastră?

A.E.C.- Este o practică neunitară la nivelul instanţelor. Avem câteva instanţe caretrimit cu regularitate, dar şi alte instanţe care nu fac nimic pentru aplicareaLegii medierii. La Brăila, Constanţa, Braşov, în Bucureşti în câteva sectoare,instanţele şi-au creat acest mod de lucru şi pun în vedere părţilor medierea.Sunt şi alte instanţe care nu fac nici un fel de demers pentru mediere, am avutsesizări că acest lucru se întâmplă la instanţele din Argeş. În alte locurisunt blocaje cauzate de percepţia că mediatorul e în competiţie cu avocatul.Ceea ce e complet fals! Dimpotrivă, fără avocaţi activităţile de mediere nu sepot finaliza, iar cooperarea va avea ca rezultat o mai mare eficienţă aactivităţii.

O profesie încănecunoscută de justiţiabili

R. - Ce mai trebuiefăcut pentru ca oamenii să ştie că au o alternativă mai rapidă, mai ieftină şimai puţin contondentă de a-şi rezolva conflictele. Adică în loc să stea ani buniîntr-un proces la instanţă, oamenii să-şi cheme adversarii la mediere şi să aibăo soluţie în ziua în care s-au înfăţişat la cabinet?

A.E.C.- Este nevoie de o educare continuă a justiţiabilului, la care trebuie săconcure toate instituţiile statului. E în interes social ca medierea prinînţelegerea părţilor să aibă ca rezultat degrevarea instanţelor. Nu pot săafirm că medierea e mai ieftină, spun că, reducându-se demersurile în instanţe,inclusiv expertizele, contraexpertizele, prin mediere costurile vor fi maimici, pe de o parte, iar resursele alocate justiţiei vor fi mai eficientdistribuite. Un proces în instanţă presupune nişte costuri foarte mari, pe carestatul le recuperează în proporţie foarte mică prin taxele de timbru.

R. - În civil, înpenal acest lucru e imposibil.

A.E.C.-Da, în penal cheltuielile nu se recuperează prin taxa de timbru. Legiuitorul adorit să încurajeze medierea în toate domeniile, dând posibilitatea părţilor săsolicite returnarea tuturor cheltuielilor. E interesul părţilor să închidăprocesul aflat pe rol.

R. - Spuneţi că taxade timbru poate fi returnată petentului, după ce s-a plătit, după sesizareainstanţei şi ne aflăm în procedura medierii. Mai ales când e vorba desprevalori mari e convenabil să ai acces la justiţie rapid, să ai costuri minime.

A.E.C– Acest lucru se realizează deja, avem procese care s-au încheiat prin semnareaunui acord de mediere. Procedura prevede ca justiţiabilul să se adresezeinstanţei prin avocat, să depună acordul de mediere, însoţit de o cerere princare solicită returnarea tuturor taxelor. Judecătorul poate să dea o hotărârede expedient, ceea ce înseamnă că a admis acţiunea.

R. - Şi pentrupauperi, pentru cei mai săraci, medierea e deschisă. Vii la mediator, îţi aduciadversarul, îi spui ce vrei de la el şi cât îl costă dacă insistă să se judecela instanţă. Dacă înţelege să se supună medierii, ţie, celui mai săracjustiţiabil, ţi s-a făcut dreptate, nu mai stai prin tribunale, nu mai plăteştiavocat.

A.E.C. – Exact! Pentru persoane cu veniturimici există şi avantajul că dacă ai recurs la mediere, înainte de a te adresainstanţei şi nu ai reuşit să rezolvi litigiul, cheltuielile ţi se returnează.Onorariul către mediator, taxele de timbru, poţi beneficia de serviciile unuiavocat, după ce ai trecut de mediere, toate cheltuielile se returnează.

R. - Din speţele depână acum, ce aţi înţeles, de ce se tem justiţiabilii mai mult atunci când suntîndrumaţi să vină la mediere şi decid să nu o facă? Spuneţi-le acum de cetrebuie să nu se mai teamă!

A.E.C.– Nu am înregistrat o temere, ci doar o necunoaştere a modului în care mediereai-ar putea ajuta. Pentru asta mediatorii fac acele informări la instanţe,informarea axându-se pe înţelegerea avantajelor recurgerii la mediere. Nu doar justiţiabiliiau de câştigat, ci şi sistemul judiciar. Judecătorii şi procurorii ştiu încăprea puţin despre mediere, pentru a putea identifica situaţiile în caremedierea ar fi utilă pentru rezolvarea unui dosar. Din luna aprilie, mediatoriivor participa la pregătirea continuă alături de magistraţi, în baza unuiprotocol semnat între INM şi Consiliul de Mediere.

În România, statul nuplăteşte medierile ca în alte ţări

R. - Contractul demediere este unanim recunoscut, valabil, dar trebuie validat de un notarpublic. Cine suportă costurile?

A.E.C.– Acordul de mediere are valoare de înţelegere între părţi. În funcţie denevoi, poate să fie supus autentificării la notar sau părţile să solicite ohotărâre din partea instanţei. În foarte multe situaţii nu e nevoie de acestdemers, pentru că părţile sunt interesate să li se ofere şansa de a discutadirect cu cealaltă parte. Sunt interesate să îşi prezinte temerile, nevoile,iar cealaltă parte să le înţeleagă, să se încheie acordul de mediere.

R. - Cum sunt plătiţimediatorii, din ce fonduri?

A.E.C.– Părţile suportă onorariul mediatorului. Din păcate, statul nu a pus ladispoziţie fonduri măcar pentru zonele defavorizate. Pe dreptul familiei,partaj, divorţ, aranjamente ulterioare privind creşterea şi educarea copilului,părţile sunt interesate de confidenţialitate şi sunt dispuse să plătească. Încomercial există posibilitatea de a rezolva confidenţial, evitându-seescaladarea situaţiei conflictuale. Nici o firmă nu-şi propune să aibă relaţiiconflictuale cu altă firmă.

R. - Cum se plăteşteîn străinătate medierea?

A.E.C.- În alte ţări sunt anumite domenii în care statul alocă fonduri, pe proiecte.E vorba despre situaţii extreme, în sensul că ai un conflict în comunitate, iarstatul îl rezolvă. Conflict cu un soţ agresat, victima se duce la mediator, iarstatul îi plăteşte acestuia onorariul. Mai sunt şi alte situaţii conflictualede gen victimă-agresor, în jurul şcolilor apar constant conflicte. E în interessocial să aloci bani naţionali.

Mediatorii bancari,în afara profesiei

R. - Cum mediaţiconflictul cu mediatorii bancari, cei care vin şi spun, noi ne-am asociat înaceastă formă şi nu trebuie să ne mai supunem Consiliului de mediere?

A.E.C.– Consiliul de mediere se ocupă de mediatorii care respectă Legea 192 şihotărârile adoptate de Consiliu, conform prerogativelor. Ceilalţi, neînscrişiîn Tabloul mediatorilor sau care nu respectă aceste hotărâri, se plasează înafara profesiei. Sunt 2.300 de mediatori autorizaţi, înscrişi în Tabloumediatorilor şi Consiliul de mediere a dat o sancţiune de excludere şi osancţiune disciplinară pentru nerespectarea prevederilor legii şi a Coduluietic şi deontologic. Ne datorăm respect unul altuia, să nu acuzăm fără nici unfel de bază, iar, dacă aducem atingere intereselor legitime de a profesa, neplasăm în afara profesiei.

R. - Sunt înlegalitate sau nu mediatorii bancari?

A.E.C.– În Legea 192/2006, nu există sintagma-mediator bancar. Caatare, Consiliul de mediere nu se ocupă de această profesie nou inventată, mediatorbancar.

R. - Dacă mai aparalte tipuri de mediatori, în domenii diverse, cum veţi rândui aceste activităţi?

A.E.C.– În maximum două luni, vor fi publicate în Monitorul Oficial modificări aleRegulamentului de organizare în care vom veni cu precizări cu privire laposibilitatea de specializare a mediatorilor, inclusiv de a-şi înfiinţaasociaţii, acest lucru fiind acum în dezbaterea asociaţiilor profesionale.

R. - Revenind larelaţiile Consiliului de mediere cu instanţele de judecată, vă întreb, nu găsiţio cale pentru a degreva instanţele? Milioane de oameni s-au adresat justiţiei,fie pentru litigii de muncă sau pentru recalcularea pensiei. O situaţiespecială este la Tribunalul Bucureşti, unde termenele dintre şedinţele dejudecată sunt de câteva luni, până la un an.

A.E.C.– Există o iniţiativă care ar trebui preluată, legată de utilizarea medierii întribunalele de muncă. Trebuie inclusă în procedură. Atunci când acţiunea are învedere anularea unui act administrativ, medierea nu e bine definită, în cesituaţii poate fi utilizată şi cum e preluat acordul părţilor, procedural. Pluscă ar trebui să existe o dezbatere mai largă în rândul judecătorilor pentruidentificarea modului de colaborare în aceste situaţii. Sperăm că prinprotocolul cu INM să identificăm ceea ce blochează judecătorul şi procurorul sătrimită părţile către mediere, de ce nu percep cauzele ca fiind potrivitemedierii.

R. - S-a pus problemasă se renunţe la sistemul de distribuţie aleatorie a cauzelor ECRIS, pentru călimitează numărul cauzelor pe judecător. Că nu e de ajuns că judecătorul intrăcu 70 de dosare pe şedinţă, să intre cu 170, cu 200 pentru ca termenele să fiemai rapide! Cum să judece magistratul şi cum sa facă dreptate aflându-se zilnicîn stare de asediu al dosarelor?

A.E.C.– Ţine în primul rând de modul de organizare a instanţelor, e o problemă a CSM.Consiliul de mediere poate să facă această ofertă măcar unora dintre părţi carese adresează cu acţiuni instanţelor. După adoptarea Legii 202/2010 există uninteres din ce în ce mai mare al judecătorilor de a susţine organizarea măcar aserviciului de informare cu privire la mediere. Şi numărul medierilor a crescutîn ultimele două luni, după vacanţa judecătorească şi după intrarea în vigoarea Legii micii reforme.

Competenţelemediatorilor

Mediatoriisunt competenţi în cauzele în care acţiunea penală este pusă în mişcare laplângerea prealabilă a persoanei vătămate, abandonul de familie, violul, ameninţarea,nerespectarea măsurilor privind întreţinerea minorului, violarea de domiciliu,în cazul infracţiuni contra patrimoniului, furtul săvârşit între soţi sau rudeapropiate, de către un minor în paguba tutorelui său, de cel care locuieşteîmpreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, abuzul de încredere,gestiunea frauduloasă, distrugerea simplă şi tulburarea de posesie, dar şiunele articole din Codul familiei. Împăcarea părţilor în faţa unui mediator areca rezultat înfăptuirea justiţiei, pe calea unei soluţii legale alternative,ceea ce înseamnă că nimeni nu va mai aştepta ani buni până ce va obţine ce acerut de la instanţe.

Suntinstanţe care nu fac nici un fel de demers pentru mediere, am avut sesizări căacest lucru se întâmplă la instanţele din Argeş. În alte locuri sunt blocajecauzate de percepţia că mediatorul e în competiţie cu avocatul. Ceea a ce ecomplet fals!


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-04-07



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CAMILA
08 Mar 2011

Domnilor reporteri,nu mai stati de vorba cu o asemenea persoana. Aceasta persoana ocupa ilegal functia de presedinte si membru in Consiliul de mediere, refuza sa faca alegeri de un an si jumatate.A mancatbanii consiliului cu fisa si cu barbatu-so.Este cercetata de parchet, judecata de diverse instante.Nu a facut nimic pentru mediere, decat sa profite pentru ia si familia sa Medierea este fix, apa de ploaie. Este o nelegiuita si nesanatoasa
CAMILA
08 Mar 2011

Cat de proasta poate sa fie aceasta Anca Elisabeta Ciuca. Unde se plaseaza medierea din domeniul bancar? Chiar in art 2 al L 192, facand parte din litigiile privind protectia consumatorului si cele comerciale. Mai este si presedinte, sau cel putin asa ii place sa isi spuna, care nu cunoaste propria lege de organizare. Se vede ce o intereseaza medierea.Mediatorii bancari functioneaza legal.Nu va luati dupa o paparuda.Deja judecatorii impun bancilor sa apeleze la mediere.

Adauga un comentariu

Random image