2016-12-08 22:21

SPECIAL


Valeriu Tabără doreşte o modificare a TVA pe lanţul de produs, nu la bunul finit

 |  19:47
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,Valeriu Tabără afirmă, într-un interviu acordat ziarului Puterea”, că “TVA la nivelul de 24% esteextraordinar de mare pentru agricultură”. Totodată, oficialul susţine o modificare a TVA pe lanţul de produs,nu la produsul finit. Şeful de la Agricultură a pus gând rău evazioniştilordin industria de panificaţie, Camera Deputaţilor având în pregătire o lege a pâiniicare elimină produsele fără factură. Chiar dacă UniuneaEuropeană a respins taxarea inversă la alimentele importate de România, ministrulagriculturii consideră că, pe viitor, această problemă trebuie discutată lanivelul Comisiei Europene pentru a putea fi reglementată.

-Caresunt cele mai importante trei obiective pe care vi le-aţi propus în mandatul dumneavoastră?

V.T. Să promovăm şi dacă putem săcreştem producţia agricolă a României. Toate celelalte măsuri pe care le luămsunt subordonate acestui obiectiv. Să asigurăm la cât putem plăţile din bugetulnaţional, cele complementare. Şi, sigur, să putem susţine cele cinci sectoaremari ale agriculturii. Aici este vorba de o schemă de sprijin pentru porcine,păsări, bovine, ovine şi producţie vegetală. Perfecţionarea sistemului de absorbţie a fonduriloreuropene este un alt obiectiv. Şi, nu în ultimul rând, sunt preocupări pentruceea ce înseamnă Politica Agricolă Comună, perioada 2014-2020, se lucrează lapoziţia României pentru un astfel de moment. Aşteptăm şi concluziile analizeipe care o face comisarul european Dacian Cioloş, dar vrem să venim şi noi cucâteva propuneri. De pildă, chestiunea creditării, accesul fermierilor mai uşorspre credit. Dorim să găsim un pachet de măsuri pentru susţinerea irigaţiilor, darşi pentru organizarea exploataţiilor agricole şi creşterea suprafeţelor acestora.O preocupare importantă este cea legată de extinderea suprafeţelor cultivate şicurăţirea acestora, în special a celor arabile de tot ce înseamnă buruieni şimizerie.

- Caresunt cele mai mari probleme ale agriculturii româneşti în acest moment?

V.T. Mai întâi surselefinanciare, apoi inaccesibilitatea la credite, lipsa unei pieţe bine organizateşi o lipsă de organizare mai ales pe filiera de produse a producătoriloragricoli români. Există şi anumite instituţii care au slăbit în ultimul timp,cum este consultanţa agricolă. Consultanţa e o instituţie care ar trebui să fiecât mai aproape de fermieri, în condiţiile în care a avut prerogative de aemite proiecte de până la 10.000 de euro care erau făcute gratuit. Experienţaacestei instituţii sau a oamenilor care au lucrat acolo putea fi extinsă.

Apoi, existăprobleme legate de o valorificaresuperioară a producţiei agricole. Grâul, de pildă, s-a valorificat în acest an dela 0,35 lei/kg până la 0,8 lei. Partea care s-a valorificat la 0,35 sau sub 0,5lei a fost în pierdere în mod sigur, într-un an în care, iată, preţul grâuluieste în creştere pe piaţa românească şi cea internaţională. Asta nu e o vină aGuvernelor, ci e lipsă de organizare. Aceasta întrucât se puteau accesa fonduricomunitare pentru crearea unei reţele de depozite în România.

-Cemăsuri ar putea fi puse în practică pentru scăderea preţurilor la alimente,având în vedere că preţurile din România sunt printre cele mai mari din UE?

V.T. Cel mai important lucru este să creştemoferta de produse agroalimentare. Se ştie că nu putem interveni pe piaţă,eventual am putea să punem în circulaţie câte ceva din rezervele de stat. CumRomânia nu şi-a negociat rezerve foarte mari, este greu de crezut că poţi să aducipe piaţă acum grâu de ordinul unui milion de tone. Eu nu cred că vor ficreşteri spectaculoase de preţ, cel puţin într-o primă fază sau în perioadaaceasta a anului 2010 şi nici chiar în 2011. Preţurile produseloralimentare n-au fost crescute deproducători sau de furnizorii de materie primă, ci prin adaosuri de toatetipurile. Să nu uităm de discuţiile pe reţeaua supermarketurilor, acele taxecare se adăugau la produsul expus pe raft, inclusiv poziţia pe raft. ReprezentanţiiBNR spun că în august inflaţia nu a ajuns la nivelul prognozat datorităfaptului că nu au crescut preţurile la produsele agricole.

Cum a afectat creşterea TVA la 24%vânzările de alimente şi consumul?

V.T. Sigur ca TVA pentru agricultură lanivelul de 24% este extraordinar de mare. Agricultura nu are un circuit normal,în termen scurt a producţiei. Eu aş vedea o modificare a TVA pe lanţul de produs,nu la produsul finit. La produsul finit nu am face decât să asigurăm o marjă deprofit, la un moment dat, mai mare decât o au acum comercianţii sau inclusivprocesatorii. Sunt elemente care spun că la materiile prime ar trebui să nu maipunem TVA şi am scăpa de evaziune, sau un TVA foarte mic şi nu s-ar mai puneproblema evazioniştilor. Până la urmă avem evaziune pe sector care depăşeste unmiliard de euro. La legume şi fructe de pildă. Şi acum se vând la negru saufără documente în care să poţi înscrie TVA grâu şi florea-soarelui.

- Ce tipuri de subvenţii va plăti MinisterulAgriculturii anul viitor?

V.T. Ne propunem pachetul de măsuri de susţinerea sectorului avicol, cu condiţia ca începând din 2012, o parte din ele sătreacă pe PNDR, pentru că sunt investiţii. Este vorba de norme de bunăstare aanimalelor, asta înseamnă investiţii. De asemenea, la sectorul vegetal nepropunem să venim cu o susţinere care să fie apropiată de cea maximă. Noi nuputem depăşi ajutorul venit de la UE, care este de 81 de euro pe hectar. Vommerge în continuare pe o construcţie a unui pachet de măsuri pentru stimulareasectorului de vaci de lapte. Vom continua să furnizăm subvenţie şi la motorină.Vom avea o mică cotă pentru a promova şi stimula în perspective dezvoltareaproducţiei de carne de bovină a României, unde suntem tributari importului.Este important să susţinem sectorul ovin, sectorul care a dat cel mai mult laexport dintre toate. La toate trebuie să ţinem seama şi de observaţiile delegaţiilorFMI, UE şi Băncii Mondiale. Am dori să găsim în continuare soluţii pentrusubvenţionarea creditelor, fie că este vorba de dobândă sau de credite, fie că înseamnăinvestiţii, producţia agricolă, pe termen scurt, mediu şi lung.

Care este situaţia absorbţieifondurilor comunitare pentru agricultură în acest moment şi ce măsuri trebuieaplicate pentru creşterea gradului de absorbţie? Are ministerul suficienţispecialişti care lucrează la acest tip de proiecte?

V.T. Nivelul de absorbţie la această datăeste în jur de 16-17%. Să nu uităm că au trecut trei ani. Trebuie să avem învedere că abia s-au format oamenii, poate că de multe ori nici nu au înţeles întotalitate acest proces de absorbţie şi modul de desfăşurare a campaniilor depromovare şi mai ales de evaluare a unor proiecte. De multe ori s-au schimbatregulile în timpul jocului. Acest lucru nu îl voi mai admite. N-ar fi fost rău ca pentruanumite măsuri ministerul să fi avut modele de proiecte sau proiecte modularecare să fie aplicate chiar în dezvoltarea rurală, în funcţie de extensialocalităţii şi numărul de locuitori. Aici este foarte important să asigurămsursele de cofinanţare. Din păcate, în multe cazuri, aceste surse de confinanţarenu au putut fi accesate. De cele mai multe ori beneficiarul nu a avutcapacitatea de accede şi de a garanta aceste resure pe care i le oferă bancasau chiar prin intervenţia Fondului de Garantare a Creditului Rural.

- Poate fi agricultura ecologică o şansăimportantă pentru România în contextul în care întreaga Europă se îndreaptă totmai mult spre alimentele bio?

V.T. Eu vă spun că nu este îndreptare sprebio, ca urmare agricultura biologică la nivelul UE nu ştiu dacă depăşeşte 6%. Existăloc pentru toate şi sunt convins că ponderea agriculturii biologice va puteacreşte şi pe piaţa internă, dar şi pentru oferta exterioară. Agricultoriigermani ne recomandă acest tip de agricultură, dar ei nu o fac, pentru că eanecesită nişte costuri, are alte randamente, alte preţuri care intră în piaţă, fărăsă ai vreo subvenţie. Nu ştiu dacă subvenţia poate veni pe sistemul respectivla ponderea care va fi peste o anumită capacitate a Guvernului de a oferi bani.Eu aş merge pe toate sistemele, inclusiv sistemul ecologic biodinamic, pentru căsunt mai multe astfel de agriculturi şi mergând până la tot ceea ce însemnă agriculturăsuperperformantă.

- V-aţi declarat, recent, un adversar alimporturilor de alimente. Cum pot fi îndreptaţi cumpărătorii români spreprodusele autohtone, în condiţiile în care multe alimente de import sunt maiieftine?

V.T. Nu cred că vor fi mai ieftine, pentru căproblema preţurilor produselor alimentare, în viitor, va fi o mare problemă. Nueste vorba numai de România, producţia agricolă a lumii va fi în viitorii aniuna dintre marile probleme.

Produsele tradiţionale care apar în pieţe artrebui să aibă locuri bine distincte de vânzare, inclusiv în supermarketuri. Laun moment dat, supermaketurile şi-au luat angajamentul că vor face acesteschimbări, dar nu au făcut nimic. Nu cred că pe Şoseaua Kiseleff, unde trec maşini,trebuie să se vină cu astfel de produse.

-Când va fi finalizat proiectul privind Legeapâinii? Din ce motiv nu a fost reglementat domeniul panificaţiei timp de 20 deani?

V.T. Colegii din Camera Deputaţilor au făcutun crochiu de lege care va fi discutată în dialog cu producătorii de pâine. Aceastălege se referă şi la zona economică a pâinii, inclusiv evaziunea fiscală dinsector. S-ar putea să găsim, prin lege, în primul rând acele forme care îmbunătăţescprodusele de panificaţie şi patiserie, dar în acelaşi timp care să le aducă lavedere, mă refere aici la evaziunea fiscală. Din păcate, evaziunea fiscală s-aextins extrem de mult pe zona pâinii. Vom aborda materia primă, circuitul ei, pânăla brutării şi de la brutărie la magazin. Vor exista şi măsuri pentru cei carenu respectă circuitele normale. E posibil să fie unităţi producătoare de pâinecare să se închidă.

Încondiţiile în care în 2003 s-a închis foarte repede Capitolul Agricultură dinTratatul de aderare, este posibil ca România să solicite Comisiei Europeneanumite termene pentru renegocierea unor condiţii pentru capitole precumlaptele şi zahărul?

V.T. Îmi este greu să cred că după şapte ani s-arputea relua aceste negocieri. Se pot perfecţiona anumite măsuri, inclusivPlanul Naţional de Dezvoltare Rurală. Poate că s-ar fi putut face în primul ande la integrare, cum au făcut-o polonezii. Dar după un timp „de” în care nu aicomentat foarte mult, nu cred că se poate pune problema renegocierii unor acorduri.Eu am spus în 1995 sau 1996 că trebuie să pregătim România pentru integrare, peagricultură să pornim de la niveluri de producţie cât mai sus. S-a greşit că nus-a tratat agricultura pe seama randamentelor, adică să creşti producţiile.

Afirmaţi,recent, că evaziunea din agricultură a atins, în această vară, 1 miliard deeuro. Intenţionaţi să limitaţi în vreun fel acest flagel? Poate fi diminuatnivelul evaziunii?

V.T. Suntem obligaţi să umblăm la diminuareaacestui flagel. Agricultura trebuie să evite sub orice formă evaziunea, pentrucă este în defavoarea fermierilor. Nu se poate să import fructe şi legume de nuştiu unde şi să le vând pe tarabă în piaţă în Bucureşti. Dacă este scutit deTVA şi vinde fără bon fiscal, trebuie să fie producător autohton. UE ne-arespins taxarea inversă. Este o problemă care pe viitor trebuie discutată lanivelul Comisiei Europene pentru a putea fi reglementată.

Aţifost acuzat de mai multe ONG-uri că sunteţi un susţinător al organismelormodificate genetic. Intenţionaţi să avizaţi favorabil reluarea cultivăriiacestor plante în viitorul apropiat, dacă Comisia Europeană va da mână liberăfiecărui stat membru să decidă în această privinţă?

V.T. Uniunea Europeană a dat dreptul dedecizie fiecărui stat pe domeniu şi mi se pare un lucru excepţional. Am fost întotdeaunasusţinător a tot ceea ce a produs cercetarea ştiinţifică. (…). Cumvă explicaţi că UE importă 40 milioane de tone de soia, din care 90% estemodificată genetic? România are nevoie de 400.000 de tone de şrot şi faină desoia pe an. Noi trebuie să importăm aceste produse, în contextul în care Româniapoate să producă 2 milioane de tone de soia.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-09-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image