2018-12-12 20:57


INTERVIU. Gabriela Szabo: „Culegem ce-am semănat în ultimii 15 ani. Regresul gimnasticii era de aşteptat”

 |  18:49
INTERVIU. Gabriela Szabo: „Culegem ce-am semănat în ultimii 15 ani. Regresul gimnasticii era de aşteptat”
Florin Caramavrov

Gabi Szabo (39 de ani) e ministru al Tineretului și Sportului din martie 2014. A fost unul dintre sportivii cu performanţe valoroase - o medalie de aur la JO 2000 (proba de 5000 de metri), cinci medalii de aur la CM în aer liber și patru la CM de sală. Ca ministru al Sportului are o misiune incredibil de grea: să redreseze sportul românesc, după ani buni în care nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea acestuia. Într-un interviu acordat cotidianului PUTEREA, ministrul Tineretului și Sportului ne îndeamnă să nu facem o tragedie din ce se întâmplă acum cu sportul românesc, chiar şi în gimnastică, și propune programe de descentralizare și regionalizare pentru o dezvoltare durabilă.

Ce e mai greu, să alergi într-o cursă de 5000 de metri sau să treci peste obstacolele din politică?

Gabi Szabo: Sunt două lucruri total diferite. Ca sportivă am depins de o echipă foarte bine pregătită, care mi-a valorificat talentul. Astăzi depind de un context politic și, de asemenea, de o echipă foarte bine pregătită. Nu există comparație, fiecare treabă cu povestea ei. Cert este că încerc să sar peste orice obstacol, iar atunci când vom trage linie să fim cât de cât mulțumiți cu ce am făcut.

Mai ai timp să faci sport?

Din păcate nu atât de mult pe cât mi-aș dori, dar încerc, cât de des pot, să  investesc în corpul meu. În momentul în care suntem aici și începem să vorbim cât de importante sunt sportul și mișcarea, și noi, la rândul nostru, trebuie să facem același lucru. Și-atunci, da, vreau să mă implic în partea asta de mișcare și de promovare, pentru că îmi aduce foarte multe satisfacții. Când văd copiii fericiți, copii care fac sport, se mișcă cu plăcere, primesc și eu  energie.

Mai mult școlarii, cei de liceu nu mai fac sport deloc...

Copiii de liceu, într-adevăr, nu prea sunt aplecați spre sport, dar, în momentul în care termină facultatea și își găsesc primul job, unde credeți că își fac primul abonament? La sălile de fitness.

Ce facem cu sportul de performanţă? Nici gimnastică nu mai avem...

Nu-nțeleg de ce trebuie să facem o asemenea tragedie. Erau de așteptat toate lucrurile astea. Culegem roadele unei strategii de acum 10-15 ani.

Obiectiv major: promovarea sportului de masă

INTERVIU. Gabriela Szabo: „Culegem ce-am semănat în ultimii 15 ani. Regresul gimnasticii era de aşteptat”
zoom
Ok, dar ce facem în continuare?

Muncim. Aruncăm cât mai multe semințe în cât mai multe locuri și să dea Dumnezeu ca la Olimpiada din 2020 sau la cea din 2024 să culegem roadele. Unul dintre cele mai importante obiective ale mele la Ministerul Tineretului și Sportului este promovarea sportului de masă. Avem Proiectul „Pierre de Coubertin“, care îl derulăm pe federații. M-am întâlnit cu cei de la Federația Sportul Pentru Toți, le-am spus să gândească un proiect pentru toată România și să vedem cum putem să-l implementăm. Le-am dat și eu câteva idei, le-am dat și eu proiectele mele din trecut, tocmai pentru că mă interesează foarte mult această parte de comunicare și de încurajare a copiilor.

Cu sportul de performanță ce se întâmplă?

Performanța o derulăm prin federațiile naționale și prin Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Bugetele federațiilor și cel al COSR au fost foarte mari în comparație cu 2014 și 2013, tocmai pentru a susține, a da continuitate performanței. Marți am avut o întâlnire cu primele 20 de federații, cele ale căror obiective cuprind calificarea la Jocurile Olimpice. Gândim strategia pentru anul viitor, vedem ce trebuie să mai reglăm pe parcurs. Banul nu a fost o problemă anul acesta în pregătirea sportivilor de elită. Dacă voi auzi pe cineva că vorbește despre lipsa banilor, dați-mi voie ca eu, care gestionez bugetul, să am o altă părere.

De ce nu s-a semănat” nimic atâția ani?

Pentru că am văzut doar partea plină a paharului și nu ne-am uitat deloc în urmă. Și, în spatele unor generații de excepție sau a unor nume de excepție,  n-am plantat absolut nimic în loc.

Facem investiții masive în juniori

Și plantăm acum?

Categoric, asta facem. Investiții masive în loturile de juniori, avem capitole, bani. E unul dintre obiectivele mele cele mai importante, să creștem cât mai mulți juniori, să mărim numărul de sportivi din cluburi. Dar aici avem nevoie de federații, că nu ministerul face toate lucrurile astea. Ministerul susține proiectele lor și programele lor de strategie și de dezvoltare. Noi alocăm sumele de bani pe care ei le cer, tocmai pentru a se dezvolta. Apoi urmărim dacă banii au utilizarea solicitată de federații.

Competiții școlare?

Trebuie să știți un lucru și trebuie să comunicăm asta: 80% din ceea ce înseamnă sportul școlar nu este la Ministerul Tineretului, ci la Ministerul Educației.

Cluburile școlare sunt cheia

INTERVIU. Gabriela Szabo: „Culegem ce-am semănat în ultimii 15 ani. Regresul gimnasticii era de aşteptat”
zoom
Păi și ministerele nu se pot întâlni?

Ba da, ba da. M-am văzut în ultima perioadă cu domnul ministru, la Guvern, aproape în fiecare zi. Zilele trecute m-am văzut cu președintele Federației sportului școlar și universitar. O și cert de multe ori: haideți, faceți ceva! Sunt extrem de rigizi cei de la Federația sportului școlar și universitar. Nu putem intra pe teritoriul altui minister. Dar din partea ministrului, referitor la așezarea orelor de sport din școli, am avut o foarte prielnică colaborare. Lucrurile nu se pot face peste noapte, că bulversăm un întreg sistem educațional. Cert este că se știe despre problemele noastre și încercăm ușor-ușor să le rezolvăm. Avem aceste cluburi școlare pe care le gestionează tot Ministerul Educației: secții de handbal, baschet, atletism. Aici este cheia. L-am rugat și pe domnul ministru să dea importanță acestor cluburi școlare, am cerut buget distinct pentru sport, pentru că acum  bugetele merg la comun. Dacă unui inspector îi place sportul, alocă un pic mai mult, dacă nu îi place - nu. Federația Sportului Școlar trebuie să fie un pic mai activă, să vină cu proiecte concrete și clare și am spus că o susțin cu toată energia mea, pentru că aceasta este cheia.

Poate ar trebui atrași și antrenorii spre școli, să vadă sportivi, să-i urmărească.

Păi Proiectul nostru „Pierre de Coubertin” asta face. Îl derulăm prin federațiile sportive naționale. E clar că mai avem nevoie să mai reglăm și noi, descoperim în fiecare an ce merge și ce nu merge. Și în acest proiect mai avem unele chestiuni de reglat. Dar prin el se fac parteneriate la nivel local între primărie, club, direcție, inspectorat școlar, să ne dea posibilitatea să aducem copiii din școli la activitățile sportive de masă.

Unde se fac aceste parteneriate?

Pe plan local.

Și în București?

Da. Dacă federațiile își doresc să lărgească baza de selecție, se poate face în București acest lucru. Federația de specialitate, în parteneriat cu Direcția municipală București și Inspectoratul Şcolar pot face activități frumoase.

La nivel european, încă mai contăm

Spuneați că vă așteptați la regresul sportului. Și la gimnastică?

Da, categoric. De ce nu v-ați uitat un pic în spate la rezultatele sportive? Astăzi, contăm la nivel de Europa, încă ne regăsim aici, la toate sporturile. La nivel mondial, contăm mai puțin. Aici este problema.

Ce previziuni sunt pentru Jocurile Olimpice?

(oftează). E greu, e greu. Sufăr foarte mult și eu pentru sportul de mare performanță, pentru  că și eu vin de acolo. Și pentru mine este o durere să mă uit la televizor și să văd că nu mai avem energia să ne batem cu marile puteri ale lumii.

Înțeleg că legile nu sunt foarte bune pentru dezvoltarea sportului... Care lege nu este bună? Legea sponsorizării...

Nu este adevărat. Cine v-a spus că Legea sponsorizării nu este bună? Sunt doar două lucruri care trebuie făcute. Să faci distincția între publicitate și sponsorizare. Când am venit aici, la minister, am cerut cu urgență două situații: modificările în Codul Fiscal și Legea sponsorizării. Pentru că nu se fac sponsorizări spre federațiile sportive naționale. Am apelat la oameni din Big Four (n.r. - denumirea grupului celor mai mari patru firme de audit din lume), m-am consultat cu ei, am lucrat cu ei și pe Legea sponsorizării, și pe Codul Fiscal. Suntem printre puținele țări din lume care avem o Lege a sponsorizării. Am făcut modificările în Codul Fiscal, au fost acceptate. Din tot ce am cerut noi la Ministerul de Finanțe, au fost acceptate cam 60%. La sponsorizări, s-a crescut cifra de afaceri de la 0,3 la 0,5. Am cerut 1%  din cifra de afaceri, pentru ca 0,5% să vină direct către sport, iar 0,5% să meargă către celelalte ONG-uri din educație și sănătate. Comisia de buget-finațe din Parlament nu a acceptat și a rămas 0,5% din cifra de afaceri cu 20% din profit. Dar este mai bine decât a fost înainte. Și celelalte modificări pe care le-am făcut la premieri. Acum, nu numai locurile 1, 2 și 3 sunt neimpozabile, ci și locurile 4, 5 și 6. Apoi, plafonarea la 5 salarii medii pe economie la echipe.

„Putem atrage sponsori către sport!

Sponsorii cum pot fi atrași către sport?

Chiar am invitat reprezentanți ai departamentului de taxe, într-o întâlnire cu președinții de federații și directorii de cluburi, pentru a arăta posibilitățile care există azi de atragere a fondurilor din mediul privat către noi. Și sunt foarte multe. E vorba de perseverență și de energie. Se poate  dacă îți dorești.

Vom avea o Sală Polivalentă?

Categoric că ne dorim să o facem. Am preluat acest proiect. Atât terenul, cât și banii există, problema este că două firme străine se ceartă între ele.

Vom avea o Sală Polivalentă multifuncțională

INTERVIU. Gabriela Szabo: „Culegem ce-am semănat în ultimii 15 ani. Regresul gimnasticii era de aşteptat”
zoom
De atât timp?

Da, se ceartă între ele, în detrimentul infrastructurii sportive din România. Asta e realitatea care pe mine mă deranjează foarte tare. Am avut câteva intervenții publice, tocmai pentru a-mi arăta supărarea. Eu am crezut că, în momentul în care Federația de gimnastică a câștigat organizarea CM 2017, se vor opri din acest circ și ne vor lăsa să construim pentru această competiție. După 40 de ani, să ai posibilitatea să organizezi în România o competiție de gimnastică... Eu sper ca în viitorul nu foarte îndepărtat Bucureștiul să aibă o Sală Polivalentă multifuncțională.

Sunt multe săli polivalente și baze de antrenament în țară care țin de minister. Se pot atrage fonduri europene pentru reabilitarea lor?

Deocamdată, nu. Singurul mod prin care putem să facem modernizarea/reabilitarea acestor centre este prin CNI (n.r. – Compania Natională de Investiţii). Foarte multe baze sportive din România vor fi transferate către CNI, și cu ajutorul ministerului, pentru modernizare și reabilitare. Sunt extrem de fericită că avem o astfel de colaborare cu Ministerul Dezvoltării, pentru că peste tot în lume infrastructura sportivă ține de Ministerul Dezvoltării. Am semnat un protocol de colaborare pe 103 milioane. Până în 2017 trebuie să cheltuim acești bani pe infrastructura sportivă gândită strategic. Baza Arcul de Triumf va intra în reabilitare/modernizare. Singurul lucru un pic mai greoi este birocrația.

Mai avem atletism!

Atletism mai avem în România?

Da, avem. Atletism există. Atletismul e sportul de bază pentru toate celelalte sporturi. Atletism avem. Depinde de măiestria antrenorului să fructifice fiecare talent în parte, să-l șlefuiască și să devină briliant.

Fotbalul de ce este separat de celelalte sporturi?

Fotbalul este un fenomen social și se susține din fonduri proprii. N-a avut nevoie niciodată, la nivel de România, de vreun leu de la stat. Singurul lucru pe care îl facem este să organizăm cele două meciuri ale turneului final din 2020. Statul construiește arenele sportive.

Poți să ne dai o rază de speranță pentru sportul românesc?

În momentul de față, nu trebuie să ne panicăm. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm, iar pe această realitate trebuie să construim în viitor. Viziune există. Eu, ca ministru al Tineretului și Sportului și ca om de sport, aștept descentralizarea și regionalizarea. Ar fi punctul zero în plecarea sportului pe un alt drum. Atunci am putea să vorbim de o reformă reală în sportul românesc. Vom vorbi de miniministere teritoriale, cu gândire strategică pe infrastructura sportivă pe regiuni diferite, cu sporturile care se dezvoltă în regiunea sportivă. Așa se întâmplă și în Franța, și în Ungaria, acum. Ăsta este viitorul. Doar așa ne putem dezvolta și progresa.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-02

TAGURI: interviu, gabriela szabo, sport, gimanstica
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri




loading...