2017-11-20 20:47


Blog pe hârtie. Când începem să trăim!?!

 |  15:14
Blog pe hârtie. Când începem să trăim!?!

Unele lucruri încep şi ştim când încep. Unele încep fără ca noi să ne dăm seama că au început decât atunci când e prea târziu. Pentru acestea din urmă avem mereu pregătită scuza: " nu ştiu! S-a întâmplat pur şi simplu" sau "nici nu mi-am dat seama când s-a întâmplat". Fals! Nimic nu începe fără să vrem noi. Poate că nu începe neapărat aşa cum vrem noi, dar liberul arbitru ne lasă mereu sceptrul greşelii în mâna noastră.

Mereu şi de fiecare dată (asta ca să nu zic că nu am folosit şi o licenţă poetică) lucrurile, aventurile, experienţele, sentimentele, relaţiile interumane, rupturile convenţionale sau nu, fantasma cuceririi sau amarul eşecului, toate încep cu voia noastră. Conştient sau nu, dar cu voia, cu permisiunea şi cu îngăduinţa noastră. Poate nu de fiecare dată se şi termină când vrem noi, dar cu siguranţă că încep atunci când vrem noi să înceapă. Dumnezeu sau Marele Creator al Universului (nu toţi dintre voi sunt creştini) ne lasă povara puterii pe umerii noştri. Ne lasă dreptul să decidem şi obligaţia să ne asumăm decizia. Nu decidem noi când ne naştem, dar decidem noi când începem să trăim viaţa. Cineva îmi spunea acum 20 de ani că "simplul fapt că exist nu-mi dă dreptul la nimic, în schimb îmi oferă multe obligaţii". Nimic mai adevărat! Mergând analogic pe afirmaţia prăfuită de 20 de ani de existenţa obscură, vin şi spun că simplul fapt că existăm nu înseamnă că ne trăim viaţa. Asta depinde numai şi numai de noi. Depinde cât de fericiţi vrem să fim. Depinde lângă cine vrem să fim. Depinde dacă vrem să avem sufletul plin. Depinde numai de noi, dar "decizia", nu vine singură. Vine la pachet cu ceva ce se numeşte asumarea propriilor decizii! Asumarea, din punctul meu de vedere presupune un cumul de factori.

Curaj, dorinţa, dragoste, iubire, speranţa, componente primare ale asumării. Cred cu tărie că depinde de noi să ne dorim să fim împliniţi, iubiţi şi să trăim cu adevărat. Cred cu tărie că lucrurile astea nu încep dacă noi nu vrem să înceapă. Cred cu tărie că lucrurile astea se trăiesc şi se întâmplă doar dacă vrem şi dacă facem ceva şi indiferent ce facem să avem puterea să ne asumăm tot ce decurge din dorinţa noastră. Atât bucuria cât şi tristeţea, atât urcuşul lin cât şi căderea abruptă, atât dulcele surâsului cât şi amarul lacrimilor. Atât ovaţia succesului cât şi judecata dreaptă a unor oameni strâmbi. Toate trebuiesc asumate pentru toate reprezintă preţul plătit dacă dorim să trăim cu adevărat.

Liberul arbitru ne dă de fiecare dată ocazia (de asta se şi numeşte aşa) să trăim pentru că aşa alegem noi sau să trăiască alţii pentru şi în locul nostru, transformându-ne în carcase temporar prezente în Universul limitat al acestui Pământ. Îmi doresc să-mi asum ce simt şi ce gândesc. Îmi doresc să mă judece oamenii pentru asta,îmi doresc să nu-mi ascund niciodată sentimentele,dorinţele,pasiunile şi gândurile şi mai presus de toate, iubesc să-mi asum toate cele de mai sus! So...!

www.remuszamfirescu.ro


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-31

TAGURI: blog pe hartie, traim, lucruri



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CROCODILUL FLAMAND
31 Ian 2016

CEEA CE SE INTAMPLA IN ROMANIA CONTRAZICE TOATE REGULILE...NISTE HOTI MIZERABILI AU FURAT DREPTUL LA VIATA AL OAMENILOR NONSTOP DIN 1989/SI AU DISTRUS TOATA TARA
CARMEN
01 Feb 2016

Te felicit! De cele mai multe ori, noi, oamenii, uitam sa fim Fericiți! Din diverse motive! Unele reale, dar, mai grav, altele închipuite! Pe tine ce te face fericit?
NU șTIU DE CE,
14 Feb 2016

Poate n-am avut ochi să citesc la timpul lui și articolul ăsta! Ce-nseamnă fraza repetitivă din articole ” Îmi doresc să mă judece oamenii pentru asta, îmi doresc să nu-mi ascund niciodată sentimentele,dorinţele,pasiunile şi gândurile şi mai presus de toate, iubesc să-mi asum toate cele de mai sus!”?! Însăși venirea ulterioară a faptului că iubiți să v-asumați TOATE cele de mai sus, înseamnă că faptul e oricum ”consumat” așa și nu altfel…rămânând dorința de a nu fi judecat (sau interpretat) greșit pentru asta de către ceilalți, de-aicea teama ascunderii ÎNCĂ a sentimentelor, dorințelor, pasiunilor, gândurilor….nu-i așa?
CE Să ZIC?
14 Feb 2016

Liberul arbitru este un risc! Apare ca un blestem sau ca o binecuvântare, în funcție de alegerile făcute (bune sau rele). Asta mă face să mă gândesc IAR la sinceritate care atrage după sine, autenticitatea! Numai cine operează cu acestea două…riscă să fie rănit, uneori să se simtă mizerabil… dar și ÎMPLINIT și FERICIT pentru cine știe să ”citească” ca-ntr-o carte deschisă, și să ȘI aprecieze ceea ce citește! Sigur că alfabetul și scrierea (în română, în chirilă, suedeză, sau altă limbă străină) nu este la voia oricui se-ncumetă să citească, iar cei care-s DOAR curioși ori analfabeți, mai bine să stea deoparte, nu să murdărească o carte!
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova