2016-12-04 22:44

ULTIMA ORA


1.500 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă în trei ani: Românii folosesc medicamente scumpe, iar cele ieftine se duc la export

 |  15:25
1.500 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă în trei ani: Românii folosesc medicamente scumpe, iar cele ieftine se duc la export
Preşedintele Asociaţiei Producătorilorde Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, afirmă că 1.500 demedicamente ieftine au dispărut de pe piaţă în ultimii trei ani, pentru că nuau mai fost cerute, asistându-se la un derapaj către cele scumpe,"evident, dintr-o proastă finanţare".

" Medicamentul este făcut pentru România, dar nu ajunge lapacientul român, întrucât producătorul nu mai fabrică cât fabrica. Fabrică mai puţin pentru că ştie că medicamentul nu mai estecerut. Se clădeşte un cerc vicios şi dispar medicamentele de pe piaţă. Exact lafel cum dispar cele ieftine. În momentul în care eu nu am cerere de medicamenteieftine, deşi sunt stupefiat, aduc medicamentul ieftin, el este preţ dereferinţă, în schimb eu nu am cerere pentru medicament, întrucât CNAS plăteştela 300 de zile farmacistul. Farmacistul din ce să supravieţuiască? Nu are niciovină farmacistul. Ia banii de la pacient, pe care şi-i blochează mai mult lacasă, utilizând medicamente scumpe", a explicat Damian.

El a mai spus că din 2008 şi până în 2011 au fost refuzate depiaţă 1.500 de medicamente, printre care medicamente oncologice ieftine.

"Purşi simplu nu mai erau utilizate. Este vorba despre medicamenteoncologice, cardiovasculare, foarte multe pentru terapii antiinfecţioase.Este foarte clar că autorităţile trebuie să aibă consultanţi mai buni.Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie săînţeleagă ceea ce se întâmplă în piaţă. Acest derapaj către medicamente scumpepleacă din proasta finanţare a sistemului şi absenţa oricărei note defundamentare, a modului în care sistemul este finanţat, nu ai un studiu deimpact. De exemplu, poţi spune de mâine vrem să mai introducem încă o sută demolecule pe listă. Dar, pentru asta, verifici dacă există o sursă de finanţare,există un studiu de impact. Este o mişcare către medicamentele scumpe,însă cu toţii ne plângem de starea sistemului sanitar care este dezastruoasă",a adăugat preşedintele APMGR.

El spunecă este o decădere structurală a sistemului sanitar, pacienţii nemaiajungând lamedicamente.

"Cuatât mai atipică este situaţia, cu cât în ultimele şase luni au intrat pe piaţafarmaceutică din România cel puţin 20 sau 30 de medicamente generice caretrebuiau să scadă cheltuielile cu până la 50 la sută pe acele sectoareterapeutice. Şi astea sunt nişte aspecte pe care noi vrem să le prezentămautorităţilor. Trebuie să le aşezăm ca un pachet. Mereu se vorbeşte desprestimularea utilizării medicamentelor generice. În ultimii trei ani,medicamentele generice au căzut mai tare decât în perioada în care nu se vorbeadespre ele. Vin chiar şi marii experţi de la FMI care ne spun, voi nuştiţi să utilizaţi medicamente generice ? Produsele generice vin de la marilecompanii de generice, sunt deschise pe piaţă şi nu sunt utilizate. Există acestfenomen de migrare către medicamentul mai scump, pentru că farmacia este prost finanţată,recuperează banii la 360 de zile şi atunci ce va face? Va vinde un medicamentmai scump ca să obţină un pic de cash de la pacient, şi cercul vicios seagravează", a continuat Dragoş Damian.

El spunecă totuşi medicamentele reprezintă în acest moment 30 la sută din cheltuielilede sănătate, iar plata lor se face din rectificare în rectificare.

Potrivitlui Damian, este necesară crearea unei culturi de generice.

"Înţările apropiate României, listele de compensate şi gratuite să fie mult maireduse. Asta nu înseamnă că se îngrădeşte accesul pacienţilor la medicamente.Dacă cheltuielile nu sunt ţinute sub control, atunci se finanţează în plussistemul. Este nevoie de o strategie naţională a medicamentului pornind de laanaliza privind priorităţile României. De ce medicamente are nevoie populaţia,care este rezerva strategică, care sunt ariile terapeutice în care producătoriiindustriali trebuie să investească pentru a avea medicamente pentru români.Pentru că în lipsa unei strategii naţionale se poate întâmpla ceea ce s-aîntâmplat cu Institutul Cantacuzino. Personal, sunt lovit în mândria meapatriotică de faptul că o ţară, între primele şapte ţări din lume care producevaccinuri, şi-a închis singurul institut de vaccinuri. Că a fost proastăfinanaţare, proastă viziune, prost management, nu mai contează. A fost uncocktail. În condiţiile în care în alte ţări există pază militarizată lafabricile de antibiotice şi de vaccinuri", a mai spus preşedintele APMGR.

Damianafirmă că dacă nu ai vaccinuri, nu ai prevenţie. "Vorbim de prevenţie, iarnoi ne închidem un institut care producea vaccinuri, poate nu pe ultimele, celemai recente, dar care se adresau unor grupe populaţionale importante. Erauvaccinuri foarte bune şi extrem de ieftine, ba chiar multe decontate de stat.Acum acest institut produce doar pe bucăţele", a adăugat Damian.

El acriticat totodată faptul că taxa pe viciu, instituită de ministrul Sănătăţii,Eugen Nicolăescu, pentru sistemul sanitar nu se regăseşte în sistem.

"Foartepuţin din taxa pe viciu merge la sănătate. Trebuie plecat cu ostrategie a medicamentului, o reformare reală a sistemului sanitar, nu laaceastă bătălie cu săbii şi cuţite în cabina telefonică. Pentru că ne certămmedicii cu Casa (CNAS), Casa cu ministerul, ministerul cu medicii. Ar finecesar un memorandum între toţi jucătorii, dar acest lucru este imposibil.Este şi real că România alocă sub patru la sutră din PIB sănătăţii. Problema estecă şi dacă s-ar aloca opt la sută, ar dispărea din sistem aşa cum dispar şiăştia patru la sută. Restul de patru la sută ar putea dispărea tot peparadoxuri aşa cum vedem în piaţă în prezent. Realitatea: pacientul va plătimai mult din buzunar, va avea acces la medicamente din ce în ce mai puţine şimai scumpe; va avea acces poate nu la medicamentele de care are nevoie, cinumai la cele pe care producătorul încă le mai pune pe piaţă sau poate vorapela la vraci care practică medicina nebazată pe dovezi", a mai spusDamian.

El aadăugat că mulţi producători naţionali de generice s-au orientat spre douădirecţii în lipsa unei strategii în domeniu şi anume vânzarea medicamentelorfără prescripţie medicală, chiar dacă şi pe acestea le creditează, şi exportul.

"Industriafarma din România exportă din greu medicamente în toate ţările comunităţiieuropene, ţări din spaţiul sovietic şi din Orientul Mijlociu, pentru simplulmotiv că banii vin şi în 60 de zile. Este o sursă de finanţare. Iar problemaexporturilor paralele în România este adevărată. Vin distribuitori, cumpărăprodusele ieftine şi le vând în alte ţări de câteva ori mai scump. Iar la noisunt folosite mai ales medicamente sumpe", a conchis preşedintele APMGR.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-03-19



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image