2016-12-04 20:34

ULTIMA ORA


CC: Există conflict juridic între Guvern şi Parlament, asumarea Legii educaţiei este constituţională

 |  16:37
CC: Există conflict juridic între Guvern şi Parlament, asumarea Legii educaţiei este constituţională

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că există un conflictjuridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament, ca urmare arefuzului parlamentarilor de a dezbate moţiunea de cenzură înaintată după ceGuvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, spun surse oficiale.

Guvernul a transmis, în 15noiembrie, Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictuluijuridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, arătând căacest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentareaşi dezbaterea moţiunii de cenzură, depusă ca urmare a angajării răspunderii.

CC a admis cererea Executivului, spun surse oficiale.

Premierul a solicitat preşedintelui şi judecătorilor CurţiiConstituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de naturăconstituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuitdin Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajulinstituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poatefi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare arăspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.

În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în faţaParlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta îşi pune ladispoziţie mandatul şi că, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, aînţeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţieşi să sesizeze Curtea Constituţională, în data de 19 octombrie 2010, cusoluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şiGuvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingerecompetenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurscalendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri.

Premierul a atenţionat că, deşi regulamentul Parlamentului prevede înmod imperativ că moţiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la datadepunerii, acest termen a fost cu mult depăşit.

În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapaurmătoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională,fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte careintră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate) laveritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şiParlament.

"Apreciem că o eventuală prevalare a Parlamentului de DeciziaCurţii Constituţionale 1.431/3 noiembrie 2010 în sensul că moţiunea de cenzurănu ar mai trebui să-şi urmeze cursul, este neîntemeiată, pentru următoarelemotive: Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea conflictuluijuridic de natură constituţională, Parlamentul, prin Birourile permanente alecelor două Camere, a permis Guvernului să-şi angajeze răspunderea, fixând şidata prezentării proiectului de lege şi solicitând plenului înscrierea peordinea de zi a angajării răspunderii guvernamentale asupra Proiectului legiieducaţiei naţionale, solicitare care a fost aprobată de plen cu votul a 336deputaţi şi senatori. Guvernul, uzitând de această permisiune, şi-a angajatpropriu-zis răspunderea în plenul celor două Camere ale Parlamentului, în bazaart. 114 a Constituţiei României. Altfel spus, chiar dacă un astfel de conflicta existat, el a încetat prin acceptarea de către Parlament a angajăriirăspunderii Guvernului. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficialîn data de 12 noiembrie 2010, cu mult după expirarea termenelor pentruprezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură", a susţinutprimul-ministru.

Un alt argument invocat de premier a fost că decizia CurţiiConstituţionale nu este de natură să conducă prin ea însăşi la încetareaprocedurii angajării răspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curţii, Guvernulnu a fost obligat să renunţe la procedura angajării răspunderii asupraProiectului Legii Educaţiei naţionale, deşi Preşedintele Senatului, MirceaGeoană, solicitase expres acest lucru.

Curtea Constituţională a constatat că angajarea răspunderii Guvernuluiasupra proiectului Legii educaţiei naţionale, aflat în dezbatere parlamentară,respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu îşi găseşte niciomotivare şi apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a uneiinactivităţi parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuţie.

În acelaşi timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, însensul ca instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţela procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedeazăcompetenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publiceaflate în conflict.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a solicitat într-o scrisoarepremierului Emil Boc retragerea "din procesul legislativ a proiectuluiLegii educaţiei naţionale", asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-04-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image