2016-12-04 20:38

ULTIMA ORA


Corn-lapte: Elevii hrănesc animale şi joacă fotbal cu produse, profesori frustraţi că împart mâncare

 |  13:59
Corn-lapte: Elevii hrănesc animale şi joacă fotbal cu produse, profesori frustraţi că împart mâncare

Elevii de laţară folosesc cornul şi laptele oferite de Guvern, adesea de slabă calitate saustricate, pentru a hrăni animalele din gospodărie, cei de la oraş se bat sauchiar joacă fotbal cu produsele, iar profesorii sunt frustraţi că, în pofidapregătirii profesionale, au ajuns să împartă alimente

Acesteconstatări se regăsesc într-o analiză privind impactul şi eficienţa programului"Cornul şi laptele", studiu finanţat de Guvern şi realizat de Fundațiapentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială, la sfârşitul anului 2009, înBucureşti, Constanța, Bacău, Iaşi şi Braşov.

Studiulscoate în evidenţă faptul că produsele sunt consumate într-o măsură mai mare laţară, unde cornul şi laptele reprezintă o sursă importantă de hrană pentrufamiliile elevilor, în special în cazul copiilor de etnie romă care vin laşcoală motivaţi de această gustare.

"Amcopii care încep cursurile la ora 12, iar cornul şi laptele înseamnă prima lormasă", "După cum mănâncă unii, îmi dau seama că nici nu prea au cemânca acasă", "Cei care au şi frați mai mici, care nu sunt la şcoală,iau laptele ca să-l ducă acasă", au arătat profesorii intervievaţi.

Chiar şi înaceste condiţii, mulţi dintre elevi refuză să mănânce produsele oferite, dincauza calităţii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievați au spus dealtfel că produsele din programul "Cornul şi laptele" au o calitatevariind de la "proastă" la "sub orice critică".

"Cornul,când îl rupi, se fărâmițează, ori asta nu e normal", "E o cocă, nicipâine nu se poate numi", "Într-o zi, am primit laptele gata stricatdeşi pe cutie termenul era în regulă" au arătat mai mulţi directori deşcoală.

Cum la țară,însă, a arunca mâncarea este considerat a fi un "păcat", elevii carenu mănâncă gustarea "o duc acasă şi o dau la păsări sau la câini",spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci când lapteleeste înlocuit cu brânză topită, în ciuda faptului că nutriţioniştii nurecomandă copiilor acest din urmă produs.

"Laclasele 5-8, în ultima parte a anului şcolar, au venit foarte puține cantitățide lapte şi s-a hotărât să se dea la cei mici, iar brânza topită s-a distribuitla 5-8 şi nu au agreat-o, nu are un gust plăcut şi nu vă spun ce au făcut cuea. Mulți îşi iau acasă să dea la pisici, nu mănâncă...", a spus un altdirector de şcoală, se arată în documentul citat.

Dacă înmediul rural cornul şi laptele sunt consumate totuşi în proporție de 90%, chiarşi ca hrană pentru animale, la oraş procentul scade semnificativ, profesoriiestimând chiar că mai mult de jumătate dintre elevi nu consumă alimentele.

"Programulajută în primul rând la țară, pentru că în oraş puțini sunt cei care folosesccornul şi laptele de la şcoală, (..) că le e ruşine... Nu că sunt bogați...sunt mai emancipați să zicem, nu se coboară...", sunt de părere chiarelevii de la oraş.

Aceştia sefolosesc de corn şi lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele,aruncându-le de obicei la coş sau pe stradă.

"Dincornuri fac proiectile şi cu brânza topită scriu pe tablă","Cutioarele cu lapte pe post de pistoale cu lapte, bătăi cu cornuri,cornuri în ghivecele cu flori, cornuri în coşurile de gunoi, ambalaje în toatăşcoala, brânza topită pe pereți...", "La sfârşitul programului coşulclasei este plin; se stropesc cu lapte", au declarat profesorii.

"Eu,din ce am văzut în liceu la mine, foarte mulți îl dau înapoi... cei mici numănâncă... jucau fotbal cu el... sau îl lasă pur şi simplu în cutii",recunosc şi elevii.

Copiii alegsă arunce cornul sau laptele şi pentru că s-au plictisit să mănânce acelaşilucru în fiecare zi.

"Lapteleeste folosit ca să se bată, pentru că s-au plictisit", "Nu maiconsumă nici acasă lapte, aşa de tare s-au plictisit", sunt de părerepărinţii.

Profesoriidin şcolile mari, cu foarte mulţi elevi, sunt nemulţumiţi şi ei de program,pentru că distribuirea produselor cade inclusiv în sarcina lor, solicitându-letimp şi efort suplimentar.

"Existăo anumită frustrare a profesorilor care spun că ei «s-au pregătit să fieprofesori, nu să împartă cornuri»", afirmă autorii studiului.

Profesoriisunt nemulţumiţi şi de faptul că trebuie să supravegheze igiena copiilor înşcoli unde există o singură chiuvetă. În aceste cazuri, apar probleme în ceeace priveşte spălatul pe mâini al copiilor, mai ales în mediul rural, cusituaţii în care 200 de copii trebuie să se spele la o singură chiuvetă.

Pentrucombaterea risipei, profesorii propun sancționarea celor care aruncăalimentele, întocmirea de liste cu cei care nu doresc să beneficieze de programşi redistribuirea produselor către cei nevoiaşi. Autorii studiului spun căexistă şcoli în care se practică deja un asemenea sistem în mod tacit, fărăliste.

Studiulaminteşte că Ministerul Educaţiei a propus, în 2009, modificarea programului"Cornul şi laptele", prin asigurarea unei mese calde, contracte cufirme de catering sau programe mai complexe de tip "after-school"("şcoală după şcoală"). Astfel de pograme sunt apreciate de profesoridrept dezirabile, însă utopice în condițiile economice şi politice actuale,costurile fiind considerate prohibitive.

"La oraasta este o utopie, pentru că noi nu avem spații şi nici condiții pentru aasigura masa şi programul de pregătire şi supraveghere a copiilor după orele decurs", "„Ar fi bună o masă caldă, dar e imposibil pentru că nu suntcondiții", "Ar fi bun un asemenea serviciu, ca să ştim că elevii îşifac temele, îi putem supraveghea, însă nu sunt condiții", au susţinutmajoritatea directorilor şi profesorilor intervievaţi.

În consecință,deşi programul "Cornul şi laptele" este considerat a fi perfectibilşi necesar a fi perfecționat, acesta reprezintă un drept câştigat de ocategorie socială, cea a copiilor, cu o capacitate redusă de a câştiga drepturisociale, care nu votează şi nu face greve şi care în România continuă să fieuna dintre categoriile sociale considerate drept cele mai legitime a aveaanumite drepturi şi cele mai defavorizate în a le şi căpăta, se arată înstudiu.

Din analizarealizată în cadrul evaluării programului a reieşit, prin urmare, ca oconcluzie generală, oportunitatea continuării derulării acestui program, încondițiile eficientizării sale, pe câteva direcții de acțiune prioritare,precum facilitarea dialogului instituțional direct între furnizori şibeneficiari, dialog care în acest moment este practic imposibil de realizat, şisprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentară locală, care în prezentau puține şanse în competiția cu firmele mari, ce acționează la nivel național.

Programul"Cornul şi laptele" a fost introdus în şcoli începând cu anul 2002,media beneficiarilor fiind de peste două milioane de copii anual.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-04-14



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image