2016-12-10 11:03

ULTIMA ORA


CSM: Procesul de aderare a României la UE a avut un rol esenţial în reformarea sistemului judiciar

 |  13:09
CSM: Procesul de aderare a României la UE a avut un rol esenţial în reformarea sistemului judiciar

PreşedinteleConsiliului Superior al Magistraturii (CSM), Florica Bejinaru, a prezentat,joi, raportul de activitate al CSM, la încheierea mandatului de şase ani aforului, susţinând că un rol esenţial în reformarea sistemului judiciar l-ajucat aderarea României la UE.

Pebaza prevederilor constituţionale şi a Legilor privind sistemul judiciar (303,304 şi 317, adoptate în 2004, cu modificările şi completările ulterioare),Consiliul Superior al Magistraturii "şi-a dezvoltat propriul set de valorişi obiective, circumscrise viziunii ample de reformare a sistemuluijudiciar", a spus Bejinaru.

Toateobiectivele s-au regăsit în strategii, planuri şi direcţii de acţiune, adoptateîn perioada 2005-2010.

"Unrol esenţial în reformarea sistemului l-au jucat, pe de-o parte, procesul deaderare a României la Uniunea Europeană, care a impus anumite coordonate dedezvoltare, dar şi realităţilor din peisajul specific sistemului judiciar romândin perioada de referinţă, pe de altă parte. Întrepătrunderea celor douăcoordonate a necesitat o anumită flexibilitate în realizarea procesului dereformă, prin ajustarea permanentă a obiectivelor, măsurilor şi termenelor derealizare", a subliniat judecătoarea Bejinaru.

Potrivitşefului CSM, valorile principale în jurul cărora s-a realizat procesul dereformă a sistemului judiciar au fost profesionalismul, responsabilitatea,eficienţa şi transparenţa sistemului judiciar.

În2004, prin adoptarea pachetului de legi, Consiliul Superior al Magistraturii adobândit competenţe exclusive în ceea ce priveşte propunerile de numire,promovarea, transferul şi sancţionarea judecătorilor şi procurorilor, precum şitoate celelalte prerogative care reveneau Ministerului Justiţiei în domeniulrecrutării şi carierei magistraţilor.

Noileobiective ale strategiei de reformă a sistemului judiciar au fost iniţiate caurmare a legii de revizuire a Constituţiei din 18 septembrie 2003, care aconsacrat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, între careşi puterea judecătorească, şi a consfinţit rolul Consiliului Superior alMagistraturii de garant al independenţei justiţiei.

Legea317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fostmodificată şi completată prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniileproprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Modificările aduselegii privind Consiliul Superior al Magistraturii au vizat, printre altele,componenţa secţiilor CSM, activitatea membrilor - prin transformarea acesteiaîn activitate cu caracter permanent, transferul unor atribuţii de la Plen cătresecţii.

Omodificare importantă a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii avizat activitatea membrilor CSM, astfel încât, odată cu intrarea în vigoare aLegii 247/2005, s-a prevăzut ca membrii aleşi ai CSM să desfăşoare activitatepermanentă, urmând să-şi suspende activitatea de judecător şi, respectiv, de procuror,cu precizarea că, pentru Consiliul în funcţie la data intrării în vigoare alegii, membrii au avut un drept de opţiune între suspendarea activităţii dejudecător sau procuror (inclusiv din funcţiile de conducere deţinute) şicumulul de funcţii.

Modificărilelegislative din 2005 aduse Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii auvizat şi reorganizarea competenţelor Plenului şi a secţiilor Consiliului, printransferul de la Plen către secţii a unor atribuţii privind carierajudecătorilor şi procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionareainstanţelor şi parchetelor. Prin această măsură s-a dorit o mai marespecializare în luarea deciziilor de către Consiliu. Cu toate acestea, s-aajuns la situaţii absurde atunci când s-au luat decizii importante în Secţia dejudecători cu un cvorum de patru judecători, în condiţiile în care Secţia estecompusă din nouă judecători, sau în cazul Secţiei de procurori s-au luatdecizii cu un cvorum de doi procurori, deşi secţia este compusă din cinciprocurori.

Omodificare importantă a operat în 2008, când au fost reglementate rolul,atribuţiile şi componenţa comisiilor de lucru, prin completarea Regulamentuluide organizare şi funcţionare a CSM cu un nou capitol - Capitolul VI"Comisiile şi colectivele de lucru ale Consiliului" (introdus prinHotărârea CSM 564/2008).

Înconcluzie, cu unele excepţii, modificările legislative privind organizarea şifuncţionarea Consiliului au optimizat funcţionarea acestuia, a precizat şefulCSM.

FloricaBejinaru a afirmat că dispoziţia care a generat multe dezbateri cu privire laoportunitatea reglementării activităţii permanente a membrilor CSM a fostbenefică, deoarece a asigurat premisele unei implicări mai active a membrilorîn mecanismul de luare a deciziilor, iar nevoia "apropierii"membrilor de problemele justiţiei a fost realizată prin organizarea mai multorîntâlniri în teritoriu între membrii Consiliului şi colectivele de magistraţi.

Laşedinţa de joi au fost invitaţi membrii CSM aleşi în 2004 pentru un mandat deşase ani care între timp s-au pensionat. Astfel, au venit foştii procuroriLiviu Dăscălescu, Alexandru Ţuculeanu şi Ioan Burlacu.

Laşedinţa Consiliului Superior al Magistraturii nu participă ministrul Justiţiei,Cătălin Predoiu, deşi cu o zi în urmă cerea membrilor CSM să discute joi despreo eventuală amânare a şedinţei de constituire a noului Consiliu, programatăpentru vineri, şi nici procurorul general, Codruţa Kovesi.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639233-11-23



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image