2018-09-18 18:46


Cum au încercat americanii să amortizeze scandalul WikiLeaks

 |  09:44
Cum au încercat americanii să amortizeze scandalul WikiLeaks

Diplomaţi americani au detaliat joi cum a fost implementat dispozitivul de criză pentru a amortiza scandalul WikiLeaks, după dezvăluirea a mii de documente de către soldatul Bradley Manning.

Bradley Manning, în vârstă de 24 de ani, presupusul informator al WikiLeaks, lua notiţe în timpul depoziţiei unor oficiali din cadrul Departamentului de Stat, în cea de-a doua zi a unei audieri preliminare prevăzute să dureze trei zile, în faţa unei Curţi Marţiale de la baza militară Fort Meade.

Modul de funcţionare al grupurile de lucru între noiembrie 2010, la scurt timp după izbucnirea scandalului, şi iulie 2011, a fost explicat de Rena Bitter, directoarea Centrului de operaţiuni al Departamentului de Stat. Site-ul WikiLeaks a difuzat atunci zeci de mii de telegrame diplomatice între Washington şi ambasadele sale din străinătate.

În punctul maxim al crizei, în primele săptămâni, "lucram între 18 şi 20 de ore pe zi", a afirmat Bitter, adăugând că la Departamentul de Stat, fiecare grup era compus din 25 de persoane care lucrau zi şi noapte. Unul era responsabil cu "riscurile potenţiale pentru persoane", altul era denumit "grupul WikiLeaks", iar altul "comitet de arbitraj". Rolul centrului de operaţiuni era să "coordoneze răspunsul Departamentului de Stat la o criză publică", atunci "toată lumea trebuie să vorbească pe o singură voce", a menţionat aceasta.

"Am făcut ceea ce facem în general într-o criză, am format grupuri de lucru (...), primele mijloace pentru a răspunde la această criză (…) Era important să rămânem deasupra informaţiei" înainte ca aceasta să fie făcută publică, a detaliat Rena Bitter, explicând că era vorba despre "a cunoaşte baza de date a informaţiilor care ar putea fi compromise şi baza de date (deja) aflate în domeniul public".

Comitetul de arbitraj s-a "concentrat pe problemele de acces la sistemul securizat", a afirmat Marguerite Coffey, fostă directoare a Biroului de gestionare a politicilor în cadrul Departamentului de Stat. Aceasta a declarat că rezultatele acestei munci au fost strânse într-un dosar despre care nu ştie "dacă mai există în prezent".

Raportul care evalua consecinţele scurgerilor de informaţii şi de care este acuzat Bradley Manning a fost menţionat şi de Catherine Brown, adjuncta subsecretarului de Stat responsabil cu informaţiile."Aş spune că era un document lung, mi-a luat câteva săptămâni să-l termin", a explicat aceasta. "Opiniile ambasadelor şi consulatelor din toată lumea au fost primite şi adunate într-un document ", a precizat Brown, adăugând că "vom continua să vedem mulţi ani consecinţele WikiLeaks"

Aceste scurgeri de informaţii au pus în pericol securitatea SUA, dar nici un raport care evalua precis consecinţele nu a fost făcut public până în prezent, au recunoscut reprezentaţi ai administraţiei SUA.

Avocatul civil al lui Manning a cerut oficial Curţii Marţiale să poată dispune de documente despre care au vorbit martorii Departamentului de Stat, aşa cum anterior judecătoarea i-a dat acces la documente ale Agenţiei de informaţii a Pentagonului (DIA), însă acuzarea a obţinut un termen de o lună pentru a le revizui. Vineri, judecătoarea va decide dacă se renunţă la zece dintre cele 22 de capete de acuzare formulate împotriva lui Bradley Manning cum au cerut avocaţii, informează Mediafax.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639566-09-09

TAGURI: Bradley_Manning, WikiLeaks, scandal
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...