2016-12-06 08:13

ULTIMA ORA


Grecia nu va primi următoarea tranşă dacă nu va lua noi măsuri de austeritate

 |  12:24
Grecia nu va primi următoarea tranşă dacă nu va lua noi măsuri de austeritate
Miniştrii Finanţelor din zona euro auamânat decizia finală privind acordarea următoarei tranşe, de 12 miliarde euro,din împrumutul de urgenţă convenit anul trecut cu Grecia, solicitând guvernuluielen adoptarea unor noi măsuri dure de austeritate pentru deblocarea fondurilor.

Oficialiieuropeni au precizat că estimează plata tranşei până la mijlocul lunii iulie.

Greciaare nevoie de bani până la jumătatea lunii viitoare pentru a evita intrarea îndefault(incapacitate de plată).

Lideriieuropeni insistă ca deblocarea următoarei tranşe să fie condiţionată deaprobarea, de către parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale şi privatizareaactivelor statului. Între timp, populaţia elenă îşi exprimă tot mai zgomotos dezaprobareafaţă de măsurile de austeritate şi privatizările impuse deinstituţiile financiare internaţionale.

"Pentrua trece la plata următoarei tranşe, trebuie să fim siguri că parlamentul elen va da votul deîncredere guvernului şi va susţine programul, aşa că decizia vafi luată la începutul lunii iulie", a declarat ministrul belgian alFinanţelor, Didier Reynders.

Moneda euros-a depreciat uşor luni faţă de dolar pe pieţele asiatice, din cauza amânării.

MiniştriiFinanţelor din zona euro au mai arătat, într-un comunicat emis luni dimineaţăla Luxemburg, după şapte ore de discuţii, că vor întocmi un al doilea programde bailout pentru Grecia. Statul elen a încheiat în luna mai a anului trecut unacord cu UE şi FMI pentru un împrumut extern de urgenţă de 110 miliarde euro,dar a ratat ţintele fiscale din programul economic şi are nevoie de extindereafinanţării pentru a nu intra în default în următorii doi ani.

Noul plan,care va fi prezentat la începutul lunii iulie, va cuprinde noi împrumuturi şi,pentru prima dată, o contribuţie din partea creditorilor privaţi ai statuluielen, cărora li se va cere să-şi menţină expunerea pe Grecia prin achiziţiivoluntare de noi obligaţiuni guvernamentale odată ce titlurile deja deţinutevor ajunge la maturitate.

Comunicatultransmis de miniştrii europeni nu precizează mărimea următorului pachet debailout şi nici nu dă detalii despre amploarea sau tipul contribuţieisectorului privat, pe care o descrie drept "substanţială".

Surseoficiale din zona euro au declarat pentru Reuters că următorul acord definanţare externă care va fi încheiat cu Grecia se va derula până la sfârşitulanului 2014 şi va avea o valoare de 120 miliarde euro, formată din împrumuturide urgenţă de 60 miliarde euro, o contribuţie de 30 miliarde euro ainvestitorilor privaţi şi atragerea a 30 miliarde euro din privatizări.

Înîncercarea de a câştiga consimţământul Băncii Centrale Europene, care se opunerestructurării datoriilor Greciei pentru a evita un default în zona euro,miniştrii Finanţelor notează că rostogolirea obligaţiunilor deţinute desectorul privat va fi făcută în aşa fel încât incapacitatea de plată va fievitată, chiar şi într-o formă limitată, sau selectivă.

Subliniindfaptul că actuala criză din Grecia a devenit o ameninţare pentru stabilitateaglobală, ministrul japonez al Finanţelor Yoshishiko Noda a declarat că lideriifinanciari ai ţărilor G7 au discutat pe această temă într-o teleconferinţăsusţinută în weekend.

Premierulelen George Papandreou a cerut duminică grecilor să susţină măsurile deausteritate pentru a evita un default "catastrofal". Într-o adresăcătre parlament, oficialul a cerut naţiunii să accepte creşterile de taxe,reducerile de cheltuieli şi planurile de privatizare.

"Consecinţeleunui faliment violent sau ale ieşirii din zona euro vor fi catastrofale pentrupopulaţie, bănci şi pentru credibilitatea ţării", a afirmat el laînceputul dezbaterii din parlament pentru votul de încredere cerut de noulcabinet, după remanierea efectuată săptămâna trecută de Papandreou.

Legislativulva decide marţi dacă acordă încrederea noului guvern Papandreou. Analiştiipolitici consideră că premierul va reuşi să se impună, însă opoziţia populaţieifaţă de austeritate şi privatizări pune situaţia sub semnul întrebării.

Mulţi investitoricred că datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), esteatât de mare încât programele de bailout gândite de UE şi FMI nu vor aveasucces şi se va impune o soluţie mai radicală, precum impunerea unor pierderimasive creditorilor statului elen.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-03-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image