2016-12-08 04:18

ULTIMA ORA


Longevitatea influențată și de nivelul educației

 |  08:49
Longevitatea influențată și de nivelul educației

Cercetătorii subliniază faptul că longevitatea depinde atât de structura genetică, cât și de modul de viață, dar și de nivelul educației fiecăruia. Femeile, cei educaţi şi cei care au un partener trăiesc mai mult.

Structura noastră genetică nu dictează exclusiv ritmul de îmbătrânire. Un mod de viață care implică fumat, alcool, cafea în cantintăți mari și radicali liberi ne scurteaza viața. În perioada Evului Mediu, speranţa de viaţă a oamenilor era de 30 de ani. Acum a ajuns la 70 de ani, iar în viitor, odată cu creşterea accesului la îngrijiri şi a progreselor medicale, un număr tot mai mare de oameni vor atinge 110, sau chiar 120 de ani, limita longevităţii umane. Deși longevitatea este moştenită, poate fi influenţată de stilul de viaţă, sex, grad de inteligenţă şi chiar de statutul marital.

"Duplicatele succesive ale genelor se îndepărtează din ce în ce mai mult de modelul original. Genele care deţin codul pentru bolile mortale influenţează şi ele longevitatea: trăim mai mult dacă nu suntem predispuşi la cancer sau la boli cardiovasculare", subliniază dr. Ana Capisizu, directorul medical al Spitalului de Geriatrie Sf. Luca, din Bucureşti, pentru Evenimentul Zilei. Dr.Capisizu precizeză că organele îmbătrânesc cu viteze diferite.  Cele mai fragile rezistă 75 de ani (cristalinul), iar cele mai rezistente 400 de ani(viteza conducţiei nervoase). Femeile au o speranţă de viaţă cu 10% mai mare decât cea a bărbaţilor.  Deși stilul de viaţă al femeilor s-a schimbat, decalajul dintre speranța de viața a acestora și cea a bărbaților nu numai că nu s-a redus, dar a crescut. "Există mai multe explicaţii: femeile merg la medic mai mult decât bărbaţii, iar cromozomii feminini sunt mai rezistenţi, ceea ce arată că e greşit conceptul de sex slab. Nu în ultimul rând, activitatea femeilor nu este atât de solicitantă: bărbaţii duc greul muncilor fizice, care diminuează mult mai lent rezervele biologice decât activitatea intelectuală", explică medicul.

Statistic intelectualii au o speranţă de viaţă mai mare decât cele cu studii medii sau necalificate. Dr.Capisizu adaugă: "persoanele cu studii superioare au meserii mai apreciate, mai bine plătite, au acces mai mare la servicii medicale. În plus, stimularea intelectuală permananentă încetineşte îmbătrânirea creierului", adaugă specialistul. Cercetările au demonstrat că cei singuri trăiesc mai putin decât persoanele căsătorite, pentru că sunt predispuşi depresiilor, exceselor şi unui trai mai puțin ordonat. Numărul mai mare de medici şi condiţiile de trai mai bune din oraşe favorizează, de asemenea, pe cei care trăiesc în mediu urban.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-05-11



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image