2016-12-09 13:45

ULTIMA ORA


PICCJ : Vîntu, Ţurcan şi Stoian au dovedit nu doar perseverenţă infracţională, ci şi ignoranţă

 |  15:56
PICCJ : Vîntu, Ţurcan şi Stoian au dovedit nu doar perseverenţă infracţională, ci şi ignoranţă
Parchetulinstanţei supreme susţine că, prin acţiunile întreprinse în scopul zădărniciriişi îngreunării executării pedepsei a unui condamnat la 15 ani de detenţie,Vîntu, Ţurcan şi Stoian au dovedit "nu doar perseverenţă infracţionalăaccentuată, dar şi ignoranţă faţă de sistemul de justiţie".

Mai mult,afirmă procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrulParchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), protecţia societăţiiprin asigurarea efectivităţii unei hotărâri judecătoreşti este direct legată destabilitatea sistemului judiciar.

Argumentecare justifică arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcanuşi Alexandru Stoian - acuzaţi că l-ar fi ajutat pe Nicolae Popa să se sustragăde la executarea pedepsei cu închisoare de 15 ani - este întemeiată pedispoziţiile articolului 139, alineatele (1) şi (3) raportat la dispoziţiilearticolului 148, litera f, Cod de procedură penală, articolul 5, punct 1,litera c, al Convenţiei europeană a drepturilor omului.

Omul deafaceri Sorin Ovidiu Vîntu, aghiotantul său, Alexandru Stoian, şi cetăţeanulmoldovean Octavian Ţurcanu au fost arestaţi, în noaptea de joi spre vineri, decătre Tribunalul Bucureşti, pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa,fostul preşedinte al Gelsor, fugit din România din 2000, când a izbucnitscandalul privind prăbuşierea Fondului Naţional de Investiţii, care a condus lapăgubirea a 300 de mii de investitori.

Dispoziţiilearticolului 139 (1) şi (3) din Codul de procedură penală reglementeazăîmprejurarea în care au intervenit motive care justifică înlocuirea unei măsuripreventive cu o altă măsură preventivă.

În cauză,măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara a fost înlocuită cu măsurapreventivă a reţinerii, deoarece s-au schimbat temeiurile existente la momentuldispunerii acestei măsuri preventive, notează acuzarea.

"Pânăîn prezent, au fost reţinute suficiente elemente care dovedesc sprijinulacordat de inculpaţi pentru a zădărnicii şi mai apoi pentru a îngreunaexecutarea pedepsei de către condamnatul Popa Nicolae, astfel încât măsurapreventivă se impune a fi dispusă faţă de inculpaţi pentru motivele ce vor fiarătate", spune sursa citată.

Sub aspectulcondiţiei prevăzute de lege privind reţinerea în sarcina inculpaţilor a unorfapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani,Parchetul susţine că această condiţie de legalitate este îndeplinită, în raportcu limitele pedepsei prevăzute de lege pentru faptele de favorizareainfractorului (de la trei luni la şapte ani).Astfel, Parchetul instanţei supreme susţine necesitatea dispunerii măsuriiarestării preventive a inculpaţilor, prin prisma "existenţei probelor că lăsareaîn libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică" şi aexistenţei indiciilor rezonabile că au comis infracţiunile reţinute în sarcinalor.

Ansamblulprobelor confirmă ajutorul ilicit dat de către inculpaţi condamnatului PopaNicolae cu scopul zădărnicirii şi îngreunării executării pedepsei de 15 aniînchisoare, aplicată prin hotărâre judecătorească definitivă.

Tezaprevăzută în legislaţia naţională a "îndeplinirii cumulative a condiţiilorprevăzute de articolul 148, litera f, Cod procedură penală, pedeapsă mai marede patru ani şi lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordineapublică" reprezintă un principiu recunoscut de Convenţia europeană şijurisprudenţa de la Strasbourg, de legislaţiile multor state europene, condiţiaimpusă fiind asigurarea compatibilităţii acestei forme de justiţie preventivăcu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Parchetulsusţine că analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează ca lăsarea înlibertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

"Trebuieavută în vedere rezonanţa acestor fapte îndreptate împotriva înfăptuiriijustiţiei, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândulcolectivităţii. Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea că organelejudiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite desâvărşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită", mai noteazăacuzarea.

Cercetareaîn stare de libertate a celor acuzaţi că sprijină material şi/sau moral uncondamnat definitiv la executarea unei pedepse de 15 ani închisoare, pentrucomiterea unor infracţiuni ce au generat prejudicii imense sutelor de mii devictime devin circumstanţe ce ar putea încuraja şi alte persoane să comităinfracţiuni.

În plus, încauză, inculpaţii sunt cercetaţi de mai multe luni pentru aceste fapte şi lis-a aplicat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara şi cu toateacestea au continuat să acorde ajutor condamnatului

Gravitateaşi periculozitatea crescută a faptelor este determinată şi prin analizamijloacelor pe care le-au folosit. Astfel, insistenţa infracţională esteevidentă. Dacă până în luna decembrie 2009 au zădărnicit executarea pedepsei decătre condamnatul Popa Nicolae, după arestarea acestuia, în pofida măsurilorpreventive aplicate au identificat metode şi posibilităţi cât mai ascunsepentru a da aparenţa de respectare a măsuri procesuale sub puterea căreia seaflau, dar şi pentru a găsi nişele prin care să continue demersul ilegal,consideră Parchetul.

Incontestabil,măsura privării de libertate reprezintă o măsură extremă, dar la fel deincontestabil este şi faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilorsunt de o gravitate extremă, iar din actele cauzei rezultă că lăsarea lor înlibertate ar avea urmări imediate şi indirecte asupra ordinii publice.

La analizapericolului social şi al periculozităţii în această cauză Parchetul aminteştecontextul social în care s-a derulat cercetarea faptelor comise de PopaNicolae, care s-a sustras şi atunci cercetărilor judecătoreşti. Astfel, spaţiupublic central şi local a fost copleşit de multitudinea materialelorreferitoare la acţiunile păgubiţilor FNI, care au alcătuit comitete deiniţiativă, asociaţii naţionale în vederea recuperării unităţilor de fond laFNI, au pichetat sediile prefecturilor, filialelor CEC şi ale FNI.

Aceştipăgubiţi au primit, în cele din urmă, răspunsul judiciar din partea justiţiei,prin condamnarea vinovatului Popa Nicolae. Dar acest răspuns judiciar continuăsă rămână parţial câtă vreme infractorul nu execută condamnarea aplicată deinstanţă. Până când acesta nu va executa pedeapsa, persoanele pe care le-aprejudiciat este posibil să rămână doar cu demersurile judiciare.

Cei careprin faptele lor, dovedite în cauză, prin probele administrate, au zădărnicitşi mai apoi îngreunat executarea pedepsei , favorizând infractorul Popa Nicolaesunt cei trei inculpaţi, invocă acuzarea.

Desfăşurareade către aceştia a unor acţiuni, demersuri consistente şi continue pentrufavorizarea infractorului, implicarea lor susţinută în asigurarea suportuluibănesc pe care acesta îl solicita reprezintă împrejurări ce fac ca pericolulsocial să fie extrem de ridicat. Aceasta, deoarece inculpaţii i-au asigurat unsuport bănesc atât de consistent, încât probabil, mulţi ani din viaţă i-arputea petrece într-un loc însorit, pe plaje exotice cu sprijinul extrem deserios, mai ales material al inculpaţilor.

"Subacest aspect trebuie subliniat că majoritatea legislaţiilor care operează cunoţiunea de «pericol» subliniază gravitatea sa prin efectele produse, iar încauză, în mod indubitabil s-au produs consecinţe deosebit de grave, prin stareade pericol creată asupra normalei desfăşurări a activităţii de înfăptuire ajustiţiei. Sentimentul de insecuritate socială se va accentua tot mai mult, încondiţiile în care societatea constată că un infractor, condamnat la 15 ani, areuşit nu doar să nu compară în faţa justiţiei, dar este pe cale să scape şi deexecutarea pedepsei, pentru că inculpaţii i-au acordat continuu ajutor în acestscop", arată Parchetul.

Pericolul pecare l-ar reprezenta pentru ordinea publica lăsarea in libertate a inculpaţiloreste conturat, spune sursa citată, de modul în care au acţionat inculpaţii,"care denotă o specializare dusă la extrem pentru a evita descoperireafaptelor şi tragerea la răspundere penală, sfidarea la adresa valorilor socialereferitoare la înfăptuirea justiţiei şi convingerea că se găsesc deasupralegii".

De asemenea,din datele cauzei rezultă că există riscul ca inculpaţii să influenţezedesfăşurarea procesului penal, folosind aceleaşi mijloace utilizate şi înlegătură cu Nicolae Popa şi Virgil Popa, respectiv asigurând plecarea din ţarăa persoanelor care ar putea fi audiate sau sustrăgându-se de la judecată.

În raport cuarticolul 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi articolul 23 dinConstituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispuneatunci când există motive verosimile că s-a comis o infracţiune sau existămotive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noiinfracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, adrepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii aprocesului penal. În speţă, această condiţie trebuie să fie apreciată în raportcu comportamentul inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şigravitatea faptelor, analiză care denotă că sunt îndeplinite exigenţele pentrua putea fi dispusă privarea de libertate a inculpaţilor.

În acestmoment procesual, în raport de stadiul anchetei şi probele administrate balanţaanalizei cauzei relevă faptul că inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu, OctavianŢurcanu şi Alexandru Stoian, în mod direct sau prin intermediari, au acordatsprijin pentru împiedicarea executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicatăprin hotărâre judecătorească definitivă numitului Popa Nicolae.

Pentru areleva implicarea inculpatului Vântu Sorin Ovidiu în acţiunile apte să creezedificultăţi în executarea promptă a pedepsei de către condamnatul Popa Nicolaesunt relevante probele administrate în cauză, din care rezultă că relaţionareaa fost asigurată prin intermediul inculpaţilor Stoian şi Ţurcan care dinpunctul de vedere al relaţiilor personale sunt angajaţii săi "de încredere".Probele confirmă indiciile temeinice ale comiterii infracţiunii de cătreinculpaţi şi faptul că coordonarea activităţii infracţionale a fost realizatăde către inculpatul Vîntu alături de inculpaţii Ţurcan şi Stoian.

Având învedere probele şi mijloacele de probă anterior prezentate, rezultă căinculpaţii sunt în situaţia prevăzută de articolul 148, litera f, Cpp, pentruinfracţiunile săvârşite de către inculpaţi legea prevede pedeapsa închisoriimai mare de patru ani şi există probe că lăsarea lor în libertate prezintăpericol public.

Îndeplinireaacestei condiţii rezultă din raportarea la gradul concret de pericol social alinfracţiunilor săvârşite, la modalitatea de comitere a acestora, la sentimentulde insecuritate care s-ar crea în rândul opiniei publice în cazul în careorganele judiciare nu ar acţiona suficient de ferm împotriva unor acte careîmpiedică înfăptuirea justiţiei .

Faptul căexistă indicii rezonabile că s-a comis infracţiunea de favorizare ainfractorului, cu consecinţe deosebit de grave prin urmări, respectiv prinasigurarea condiţiilor pentru sustragerea de la executarea unei pedepsedefinitive de 15 ani închisoare a condamnatului Nicolae Popa generează opericulozitate sporită.

Protecţiasocietăţii prin asigurarea efectivităţii unei hotărâri judecătoreşti estedirect legată de stabilitatea sistemului judiciar.

Un sistem dejustiţie este format şi din componenta executării pedepsei şi este de interespublic. Aşa fiind activităţile de favorizare a unui infractor pentru ca acestasă nu răspundă "în faţa legii" pun în pericol primordial încredereapopulaţiei în autorităţile judiciare şi generează condiţii propice pentrupentru posibile manifestări infracţionale.

Din cauzaacestui efect principal, şi anume pericolul public, puterile coercitive aleorganelor judiciare faţă de persoanele în raport cu care există motiveplauzibile că au comis aceste fapte cu urmările menţionate se lărgeşte.Noţiunea de motive plauzibile aparţine Curţii Europene şi îşi are corespondentîn legea română şi anume în cerinţa de a exista indicii temeinice cu privire lasăvârşirea unei infracţiuni. Motivele plauzibile depind de circumstanţelefiecărui caz.

În prezentacauză probele administrate, până în acest moment procesual, creează, cusuficientă putere, rezonabilitatea comiterii infracţiunilor descrise anteriorde către inculpaţi.

Aceste faptesunt de o gravitate ridicată şi impun dispunerea măsurii arestării preventive.Analizând datele rezultate din prezenta cauză se impune ca măsura arestăriipreventive din perspectiva articolului 5 din Convenţia Europeana a DrepturilorOmului, articolelor 148. litera f, Cod procedură penală şi 1491 Cod procedurăpenală să fie dispusă.

Invocândjurisprudenţa CEDO, Parchetul arată că se cunoaşte că proclamând dreptul lalibertate, scopul textelor de lege, anterior menţionate este asigurarea cănicio persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar

Protejarealibertăţii individuale împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor nutrebuie să stânjenească însă eforturile autorităţilor judiciare înadministrarea probelor, desfăşurarea procesului în bune condiţii. Pentru ca omăsură de arestare să fie permisă trebuie (deci imperativ) să existe motiveplauzibile de a se bănui că s-a săvârşit o infracţiune de către persoana încauză este bănuită că a comis o infracţiune şi există motive serioase de acrede că cei faţă de care se solicită măsura arestării prezintă pericol concretpentru ordinea publică.

În totintervalul de timp scurs de la data la care s-a realizat sesizarea din oficiuîn legătură cu faptele reţinute în sarcina inculpaţilor pericolul concretpentru ordinea publică a crescut în mod gradual.

Astfel, prinacţiunile întreprinse în scopul zădărnicirii şi îngreunării executării pedepseide 15 ani, inculpaţii au dovedit nu doar perseverenţă infracţională accentuată,dar şi ignoranţă faţă de sistemul de justiţie. Astfel, deşi cunoşteau căautorităţile române au efectuat cereri de comisii rogatorii şi asistenţăjudiciară, inculpaţii au acţionat în scopul zădărnicirii executării pedepsei.Au continuat şi au stăruit în găsirea mijloacelor pentru îngreunarea executăriipedepse, chiar şi după ce condamnatul a fost arestat de către autorităţilestatului gazdă (indonezia-n.r.). În plus, au continuat să desfăşoare aceste demersurideşi se aflau sub puterea unei măsuri preventive, dispuse tocmai ca urmare afaptului că existau indicii puternice în legătură cu favorizarea infractoruluide către aceştia, arată Parchetul.

Gradul decomplexitate al cauzei a crescut începând cu luna decembrie 2009, din cauzamodalităţilor pe care inculpaţii le-au identificat şi pe care le-au complicat,în mod deliberat, după ce s-a dispus faţă de ei măsura obligării de a nu părăsiţara.

Pornind dela aceste premise, în circumstanţele cauzei, sub aspectul duratei în care s-auefectuat cercetările, pentru a stabili lanţul cauzal judiciar, Parchetulprecizează că au fost necesare solicitări de comisii rogatorii internaţionale,iar pentru stabilirea concretă a circuitului financiar, folosit ca mijloc deîngreunare a înfăptuirii justiţiei au fost necesare solicitări pentru obţinereainformaţilor de la autorităţi bancare aflate în Cipru.

Administrareaacestor probe echivalează cu proceduri judiciare desfăşurate într-o durată detimp rezonabilă, notoriu fiind faptul că în această ţară sunt zone cunoscute cafiind "paradisuri fiscale" în care numeroşi cetăţeni români îşiînfiinţează societăţi comerciale tip off-shore pentru a beneficia defacilităţile fiscale oferite, dar, în principal, pentru a beneficia destricteţea secretului bancar practicat în asemenea zone.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638942-06-27



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image