2016-12-08 20:24

ULTIMA ORA


Primăriile ar putea să ceară bani contribuabililor pentru plata online a taxelor şi impozitelor

 |  15:16
Primăriile ar putea să ceară bani contribuabililor pentru plata online a taxelor şi impozitelor

Persoanelefizice care plătesc impozitele online ar putea suporta, parţial sau integral,comisionul pe care primăriile îl vor achita băncilor care acceptă plăţielectronice prin sistemul naţional www.ghiseul.ro, autorităţile urmând sătransmită cetăţenilor datele de autentificare, prin poştă.

Posibilitateaca primăriile să solicite contribuabililor achitarea, parţială sau integrală, acomisionului pe care acestea îl vor achita pentru operaţiunile de plată onlineefectuate de cetăţeni este prevăzută în HG 1.235/2010 privind Sistemul naţionalelectronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar(SNEP), care va fi disponibil la adresa web www.ghiseul.ro.

"Comisionulperceput de furnizorul de servicii de acceptare de plăţi electronice (...)poate fi suportat de către contribuabil, de instituţia publică sau în oricealtă variantă aleasă de instituţia publică la momentul înregistrării înSNEP", potrivit hotătârii de guvern.

Pentrufiecare tranzacţie efectuată de un contribuabil, primăria va achita un comisionde cel mult 2% din suma transferată de acesta, dar nu mai mult de 30 lei,potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Comunicaţiilor şi SocietăţiiInformaţionale (MCSI).

Documentula fost elaborat împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şiMinisterul Finanţelor Publice şi va pune în aplicare Normele metodologiceprivind SNEP.

"Primăriilecare se vor înscrie în SNEP îşi vor informa contribuabilii prin poştă cuconfirmare de primire că, începând cu o anumită dată, pot accesa www.ghiseul.roprintr-un user şi o parolă. După ce s-au autentificat în sistem, aceştia potafla ce taxe şi impozite au de plătit către autoritatea locală de care aparţinşi vor putea să le achite online cu ajutorul unui card bancar", a declaratMarius Fecuiru, secretar de stat în MCSI.

Proiectulde ordin include şi posibilitatea ca datele de autentificare să fie obţinute laghişeul instituţiei publice beneficiare care a înregistrat contribuabilii, prinmijloace electronice securizate sau alte metode identificate şi agreateîmpreună cu aceştia.

"Uncontribuabil deja înregistrat în SNEP nu va mai fi înregistrat de către o altăinstituţie publică beneficiară, păstrându-şi informaţiile de autentificareexistente", se precizează în proiectul de act normativ.

MinistrulComunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat la 20 ianuarie că în cel mult douăsăptămâni de la acea dată, prin accesarea sistemului www.ghiseul.ro, contribuabiliidin cinci localităţi vor putea să achite taxele şi impozitele online. El aevitat să nominalizeze cele cinci primării.

PotrivitHG 1.235/2010, publicată în Monitorul Oficial la 14 decembrie 2010,instituţiile publice care desfăşoară activităţi de încasare a taxelor şiimpozitelor au obligaţia să se înregistreze în SNEP, la fel şi băncile care vorsă furnizeze servicii de acceptare de plăţi electronice.

Astfel,în termen de şapte luni de la adoptarea HG vor intra în SNEP localităţile cupopulaţie mai mare de 150.000 de locuitori, urmând ca oraşele cu până la150.000 de locuitori să se înroleze în sistem în cinci luni de la expirareatermenului primei etape, dar nu mai târziu de un an de la data intrării învigoare a actului normativ.

Ulteriorva avea loc şi înregistrarea comunelor şi a instituţiilor publice nevizate deprimele două etape, în termen de 6 luni de la încheierea celei de a două etape,dar nu mai târziu de 18 luni de la data intrării în vigoare a HG 1.235/2010.

Potrivitproiectului de ordin la MCSI, pe lângă comisionul aferent fiecărui transferonline, primăriile vor plăti instituţiei de credit acceptatoare de plăţielectronice şi un comision de cel mult 300 de euro (echivalentul în lei) pentruverificarea conformităţii transferului de date cu specificaţiile standard aleSNEP, care se va percepe o singură dată, la înregistrarea instituţiei publiceîn SNEP.

Înplus, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor mai achita şio sumă de bani aferentă transferării sumelor din contul colector (deschis larespectiva instituţie de credit) în cel al Trezoreriei statului, care nu vadepăşi nivelul comisionului standard practicat de instituţiile de credit pentrudecontarea ordinelor de plată de mică şi mare valoare.

SNEPeste administrat şi operat de Centrul Naţional de Management pentru SocietateaInformaţională (CNMSI), instituţie aflată în subordinea MCSI.

Primăriilecare se înscriu în SNEP vor furniza administratorului sistemului, în termen de10 zile de la activarea propriului cont, informaţiile referitoare la toţicontribuabilii care au CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate)valid şi au obligaţii de plată către instituţia publică respectivă.

Acesteinformaţii, care vor fi actualizate în termen de trei zile de la luarea lacunoştinţă a unei modificări, vor fi furnizate administratorului SNEP într-unanumit format.

Astfel,informaţiile vor include denumirea şi CIF-ul instituţiei publice beneficiare,CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei care areobligaţia de plată, numele şi prenumele/denumirea persoanei pentru care areobligaţia de plată, adresa persoanei care are obligaţia de plată, tipulobligaţiei de plată, codificarea internă a veniturilor (informaţie opţională),detalii privind obligaţia de plată, suma de plată şi data la care a fostactualizată obligaţia de plată.

Contribuabilulva completa aceste date pe www.ghiseul.ro şi, pentru efectuarea tranzacţiei, vaintroduce datele aferente cardului bancar în interfaţa procesatorului şi vaautoriza plata.

Dupăefectuarea unei tranzacţii cu autentificare, SNEP va emite contribuabilului odovadă de plată ce va conţine numărul dovezii de plată, data plăţii (dataautorizării tranzacţiei), CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fiziceautorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligaţia de plată, codul şidenumirea obligaţiei bugetare, denumirea şi CIF-ul instituţiei publicebeneficiare, suma plătită şi explicaţii.

Încazul plăţilor fără autentificare, SNEP va emite contribuabilului la adresa dee-mail menţionată anterior o dovadă de plată cu acelaşi informaţii.

"Restituireasumelor aferente obligaţiilor de plată cu debit, care nu pot fi înregistrate decătre instituţia publică beneficiară ca urmare a utilizării de către plătitor aunui CUI eronat, se efectuează de către instituţia publică beneficiară întermen de maxim 2 zile lucrătoare de la data primirii fişierelorgenerate", se spune în proiectul de ordin.

Prinprocedurile şi mecanismele pe care le va defini şi implementa, operatorul SNEPva asigura sistemului o disponibilitate online de minim 361 de zile pe an.

"Indisponibilitateaonline a SNEP va fi de maxim şase ore consecutive pentru funcţionalitatea deplată fără autentificare a debitelor contribuabililor. Indisponibilitateaonline a SNEP va fi de maxim 12 ore consecutive pentru toate celelaltefuncţionalităţi ale SNEP", se mai spune în proiectul de act normativ.

Potrivitdatelor din nota de fundamentare a HG 1.235/2010, în România există doar 12autorităţi publice locale care au dezvoltat sisteme de plată a taxelor şiimpozitelor online, o autoritate publică locală care a dezvoltat un sistem deplată neasistată taxe şi impozite prin mijloace electronice şi circa 100 deautorităţi publice locale care au dezvoltat sisteme de plată asistată de taxeşi impozite prin mijloace electronice.

Documentulcitează şi concluziile unui studiu al Băncii Mondiale din anul 2008, care aratăcă, la nivel global, introducerea de tehnologii IT&C în cadrulinteracţiunii cetăţean - stat şi mediul de afaceri - stat a generat importantereduceri de cheltuieli, ajungând până la 80% în cazuri punctuale, precumAustralia sau Noua Zeelandă.

"Încazul României estimăm o reducere a cheltuielilor de aproximativ 40% în cazulimplementării unui sistem naţional integrat funcţional precum şi o creştere deaproximativ 10% în prima fază în privinţa gradului de colectare a taxelor şiimpozitelor", se mai spune în nota de fundamentare.

Potrivitdatelor Băncii Naţionale a României, numărul cardurilor valide aflate încirculaţie în România era de 12,58 milioane de unităţi la finele luniiseptembrie 2010, în scădere de la 12,8 milioane de unităţi la sfârşitul anului2009.

Dintreacestea, 10,39 milioane de carduri aveau funcţie de debit.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639234-08-28



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image