2016-12-03 17:39

ULTIMA ORA


Spiritul Paştelui şi oportunitatea comerţului, în toată Capitala, în întâmpinarea Floriilor

 |  19:49
Spiritul Paştelui şi oportunitatea comerţului, în toată Capitala, în întâmpinarea Floriilor

Spiritul Paştelui şi plăcerea redescoperirii obiceiurilorşi produselor specifice sunt deja exploatate de comercianţi în Capitală, înîntâmpinarea Floriilor, de la tradiţionalele târguri din cadrul muzeelor larevenirea tarabelor puse pe unde se poate.

Amplasarea meselor cu mărfuripe trotuare, în special la ieşirile din staţiile de metrou, este de departe ceamai statornică tradiţie din Bucureşti când se apropie câte o sărbătoare. Astfel, pe unde trece în drum spre casă sau serviciu, fiecare are ce vedeaîn dreapta şi-n stânga, mai ales că mersul îi va fi cu siguranţă încetinit dupăocuparea unei bune părţi a trotuarului. Trecătorii sunt îmbiaţi cu marfă cuconotaţie pascală, dar şi cu alte lucruri care le-ar putea trezi interesul dacătot fac nişte cumpărături.

La Piaţa Romană, alături de ouă din lemn pictate, lumânăricolorate în formă de ouă, coşuleţe cu iepuraşi şi pui artificiali, care stau peun strat improvizat de iarbă şi flori, icoane şi îngeraşi din ceramică, segăsesc şi ciorapi de damă, portofele, beţişoare parfumate, muşamale, eşarfe,bijuterii şi nelipsitele pietre semipreţioase şi cristale, într-un amestecfoarte colorat. Dar şi aici mai există câte un demersartistic, fiind oferite, de exemplu, şi mici tablouri şi felicitări cu picturăpe pânză, cu motive de primăvară.

Un târg improvizat este şi în Piaţa Revoluţiei, iar înParcul Cişmigiu, Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureştidin cadrul Primăriei a anunţat o ofertă de produse şi obiecte tradiţionale, o expoziţie de flori cu vânzare, dar şi un program artistic, cuspectacole susţinute de grupuri de copii, ansambluri folclorice şi fanfare.

Librăriile Cărtureşti vin, de asemenea, cu produse şi oferte speciale"pentru încântarea papilelor şi desfătarea intelectului după un postlung", la Târgul Cărtureştilor, ediţia de Paşte, de vineri până pe 23aprilie. Oferta include cărţi de gastronomie "cu reţete demne de festinulculinar al sărbătorii", vinuri, ciocolată artizanală, muzică, filme şicărţi "alese pe sprânceană", ceramică populară din Marginea, Horezu,Maramureş, Muntenia, ouă încondeiate din Bucovina şi coşuri cu bunătăţi.

Tradiţia este la ea acasă în cadrul târgurilor de la celedouă muzee bucureştene dedicate vieţii rurale şi artei populare - MuzeulŢăranului Român şi Muzeul Satului.

La Muzeul Satului este creat un întreg eveniment de trei zile, de vineripână duminică, "Floriile cu bucurie", pe lângă târg, vizitatoriiputându-se bucura de reprezentaţiile mai multor grupuri folclorice şi cântăreţide muzică populară şi religioasă, reuniţi pentru această sărbătoare. La rândul lor,meşterii au venit cu icoane pe sticlă sau pe lemn, ouă încondeiate, ceramică şialte produse, ce pot constitui un cadou, alături de preparate din gastronomiatradiţională (cozonac, pască, produse din carne, magiun, şerbet), produsele bio(miere, propolis, ceaiuri din plante), vin şi flori.

În aceeaşi perioadă, o altă desfăşurare de forţe are loc la MuzeulŢăranului, unde olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari,rudari, iconari, dar şi ţesătoare, împletitoare, încondeietoare îşi prezintăprodusele în cele două curţi şi pe alee. Unii poartă costume tradiţionale şifac demonstraţii sub ochii vizitatorilor care descoperă că şi un obiect de carese pot servi în bucătărie poate fi o operă de artă. Un sculptor în os şi cornare obiecte decorative şi accesorii, dar şi solniţe şi alte recipiente pentrualimente, minunat lucrate, despre care spune că vor rămâne şi după el.

Feţele de masă brodate albe, crem sau în mai multeculori, ştergarele şi carpetele atrag atenţia străinilor şi românilor deopotrivă, inspirând o migală nesfârşită. Iile, de o mare fineţe, sunt la rândullor ca nişte piese de muzeu, dar atractive şi pentru copii, pentru aceştiafiind făcute costumaşe întregi. Realizarea unei ii poate dura şi o lună, înfuncţie de model, spun ţesătoarele, iar cele mici costă în jur de 60 de lei, întimp ce o ie mare ajunge la 300 de lei. Iulia Goran din Prahova povesteşte căcelor mici le place să le arate cum toarce, având caierul cu lână şi fusulalături, gata pentru o demonstraţie. De asemenea, le explică paşii care trebuieurmaţi pentru ca lâna de pe oaie să ajungă în caier. "Şi se fac covoare,pulovere, mănuşi, plăpumi. Acuma nimeni nu încearcă să mai valorifice lâna, seşi aruncă. Noi venim aici şi încercăm să arătăm că mai există tradiţia",spune ea. Din lână se găsesc şi multe păpuşi şi animale la târgul de la MuzeulŢăranului.

Ceramica este şi ea valorificată în tot felul de forme, de la farfurii, ulcioare şi vaze lucioase şi frumos pictate la bijuterii,de asemenea pictate cu flori, buburuze sau motive tradiţionale, ocarine înformă de cocoş, răţuşte, peşti sau broscuţe ţestoase. Bijuterii sunt multe şidin mărgele, pietre semipreţioase şi lemn pictat.

Casete de bijuterii, rame de oglinzi, mobilier şi ceasuride perete din lemn sculptat şi pictat par aduse din altă epocă. Tudor Manciulea, din Ilfov, care are astfel de ceasuri de perete, ce costăîntre 100 şi 300 de lei, dar şi o pendulă, spune că nu face două piese la felşi că are clienţi care cumpără an de an de la el. "E unul din cele mai bunetârguri. Aici vine un anumit public, ţintit spre tradiţia populară", spuneel.

Alături de ouă încondeiate, care costă 7 lei, şi icoane pe sticlă, dediferite mărimi, în funcţie de care este şi preţul - de la 40 la 650 de lei -,se găseşte şi pictură naivă, care reflectă umoristic viaţa de la ţară."Cumpără şi pentru ei, şi pentru a face cadou, avem clienţi care îşi iaumereu şi nu se îndură să le dea, alţii cumpără când se duc înstrăinătate", spune soţia pictorului Ioan Măric, care stă la stand, soţulfiind cu alte tablouri la Muzeul Satului.

Partea de gastronomie a târgului prezintă, de asemenea, omare varietate şi, şi aici, un obiect banal devine inedit prin lucrătură şiingeniozitate. Astfel, ţuica se găseşte la un standîn sticle de diverse forme, inclusiv de pară, strugure sau bou, iar cozonaculpoate lua forma unui miel. Nu lipsesc vinurile, multe tipuri de miere, magiunulde Topoloveni şi rachiul.

Şi nu în ultimul rând, la un stand se găsesc 340 de tipuri de gem, cu numefranţuzesc, făcut la Bucureşti după reţete franţuzeşti, cu arome dintre celemai neaşteptate: de pere cu cafea, whisky, rom sau mojito, ceapă, gutui,ghimbir - pentru a acompania brânzeturi fine şi foie gras, prune cu nucă şipălincă - adaptare la bucătăria tradiţională. Un borcan sau patru borcănaşe cugemuri diferite costă 22 de lei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-09-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image