2020-07-15 22:24

CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XIII: judeţul Bacău (partea a-V-a)

 |  21:01
CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XIII: judeţul Bacău (partea a-V-a)

Primarul comunei Faraoani: Adrian Solomon. Primăria are o pagină web simplă şi rudimentară, dar cu importante informaţii de interes public. Declaraţiile de avere şi de interese sunt actualizate.

Solomon are 6,5 ha de teren agricol la Faraoani pe care le-a cumpărat, 37 ha de pădure, cumpărate şi ele, dar şi un teren intravilan, dobândit tot prin cumpărare. Primarul mai are şi trei case (două moştenite şi una construită), dar, deşi legea prevede că trebuie să declare localitatea unde are imobilele, primarul nu ţine cont de această prevedere legală.

Edilul din Faraoani mai are un Mercedes, un autoturism Volkswagen şi un tractor U 445. De asemenea, are acţiuni la firma SC Futures Holding SRL, dar şi o fermă zootehnică. A împrumutat de la Raca Petru 32.000 de euro, are o indemnizaţie de primar în valoare de 36.000 de lei anual. Soţia lucrează la dispensarul comunal de unde aduce anual 20.000 de lei, iar alţi 180.000 de lei sunt încasaţi de familie din subvenţii agricole. Din vânzarea de produse agricole, familia Solomon mai adună 50.000 de lei. Potrivit declaraţiei de interese (2012) este şi acţionar la SC Mia SCS SRL şi nu îşi declară apartenenţa politică, deşi pe site-ul primăriei apare că ar fi membru UNPR.

Primarul este un bun interpret de muzică (foto), dar se pare că şi un artist în retrocedarea terenurilor, fiind şi numele său implicat în dosarul de corupţie deschis de DNA lui Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc. Cel care a formulat denunţurile în cauză, Lucian Domnica, se pare că l-ar fi denunţat şi pe primarul din Faraoani, care a şi declarat într-un interviu că nu mai intenţionează să candideze în 2016. „Persoanele indicate de băcăuanul Lucian Domnica, în declarația dată la DNA – Structura Centrală, că ar fi implicate în Dosarul retrocedărilor ilegale, sunt: Viorel Hrebenciuc, fost deputat PSD, Dragoş Benea, preşedintele CJ Bacău - PSD, Claudiu Şerban, fost prefect susținut de PNL, Dorian Pocovnicu - actualul prefect de Bacău, susținut de PSD, Adrian Solomon, primarul comunei Faraoani - UNPR, Irina Argatu - primar comuna Sărata - PSD şi trei magistraţi din cadrul Judecătoriei Bacău” scrie bacauinfo.ro.

Primarul comunei Filipeşti: Ioan Ionel

Site-ul primăriei este un simplu url inactiv. Pe portalul ANI nu este postată nici o declaraţie de avere sau interese din actualul mandat, doar din cel anterior, când Ioan Ionel era doar viceprimar, aşa că ne-a luat ceva vreme numai să aflăm cine este în fruntea obştii.

Din declaraţia de avere din 2012 aflăm că Ioan Ionel are 3 hectare de teren agricol cumpărate, a achiziţionat două case în Filipeşti şi un apartament în Bacău, are un autoturism Volkswagen, trei tractoare şi utilaje agricole. Soţia este administrator la SC Alinux SRL, iar împreună cu primarul au un venit anual cumulat de 30.000 de lei şi 50.000 de lei din cultivarea pământului. În anul 2012 era membru al Partidului Conservator, de atunci nu şi-a mai actualizat declaraţia de interese şi nu mai ştim la ce partid este.

Primarul comunei Ghimeş-Făget: Vilmoş Gârbea

Primăria nu are pagină web. Declaraţiile de avere şi interese nici măcar nu sunt depuse pe portalul ANI. De altfel, Vilmoş Gârbea pare un supravieţuitor al dosarelor penale şi al problemelor cu legea, aşa că nu este de mirare că nu dă nici un minim de importanţă legilor integrităţii.

Ultima declaraţie de avere şi interese este cea depusă în 2012 la Biroul Electoral Judeţean, fără de care nu îşi putea depune candidatura, cea din 2008, când a candidat, nici măcar pe portalul ANI nu există!

Potrivit declaraţiei de avere din 2012, primarul are patru terenuri, unul agricol, în Făget, o păşune, o fâneaţă şi un teren cu pădure, toate trei în Ghimeş-Făget. Acesta mai declară o casă cu anexe în Făget şi un autoturism Mitsubishi. Soţia sa este administrator la firma familiei, SC Garbea V SRL, o societate care se ocupă cu exploatarea forestieră şi despre care presa locală şi centrală a scris că a cam tăiat tot ce era pădure în zonă.

Firma nu este, însă, declarată de primar în declaraţia de interese, aşa cum nu declară nici contractele cu statul (mai ales cu Romsilva) pe care această firmă le are.

În anul 2006, din cauza unor grave nereguli în restituirea terenurilor către locuitorii comunei, prefectul de atunci, Gabriel Berca, îl aduce pe primar prin Ordin de Prefect din concediu şi îi impune să rezolve situaţia. „A emis ordin de rechemare din concediu a primarului GÂRBEA B. VILMOŞ şi a solicitat Inspectoratului Judeţean de Poliţie luarea măsurilor necesare în situaţia creată. În data de 06.12.2006, prefectul Gabriel Berca s-a deplasat la faţa locului şi a stat de vorbă cu persoanele aflate în greva foamei, care au apelat la acest gest ca măsură de protest împotriva autorităţilor locale. În urma discuţiilor, unul dintre aceştia a fost convins să se interneze în spital şi continuă protestul sub supraveghere şi îngrijire medicală”, scria Prefectura Bacău la acea vreme. De asemenea, reprezentanţii Instituţiei Prefectului s-au deplasat de mai multe ori în localitatea Ghimeş-Făget pentru a analiza,împreună cu reprezentanţii Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cauzele situaţiei create. „Primarul Gârbea Vilmoş şi-a luat angajamentul că v-a respecta decizia Comisiei judeţene de fond funciar, în sensul punerii în posesie a persoanelor pentru care a fost validată suprafaţa de teren prevăzută în titlul de proprietate. În caz contrar, următorul pas pe care îl voi face va fi sesizarea organelor de anchetă penală”, a declarat prefectul Gabriel Berca. Situaţia însă nu s-a rezolvat, ci a rămas doar cu declaraţia.

Un an mai târziu, jurnaliştii de la „Gândul” trăgeau un alt semnal de alarmă în ceea ce-l priveşte pe primarul Vilmoş Gârbea. Primarul PD al comunei Ghimeş-Făget, Gârbea Vilmos - cercetat în opt dosare penale pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanei, delapidare, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti - este unul dintre edilii băcăuani care a împărţit după bunul plac sute de hectare de pădure. Surprinzător, după ce a pus în posesie în mod nejustificat mai multe persoane, terenul forestier primit de aceştia era exploatat chiar de una dintre firmele primarului, SC Gârbea V SRL, iar masa lemnoasă era cumpărată de aceeaşi societate. Edilul Gârbea Vilmoş a împuşcat doi iepuri dintr-un foc. O dată a câştigat mandatul pe spatele pădurii, «Votaţi că vă dau pădure», iar a doua oară şi-a mărit consistent averea. Acest demers al primarului comunei Ghimeş-Făget a prejudiciat interesele cetăţenilor din zonă şi a creat greutăţi în reconstituirea dreptului lor de proprietate asupra unor suprafeţe de pădure. Mai mult decât atât, „dacă vreun localnic îndreptăţit să fie pus în posesie încerca să se opună, primarul apela de cele mai multe ori şi la preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, Florentin Scaleţchi, care făcea presiuni asupra lor”, scriu jurnaliştii de la „Gândul”. Faptul că primarul se cunoştea foarte bine cu Scaleţchi reiese clar din raportul întocmit de Prefectura Bacău, care arată că Gârbea Vilmoş a făcut către instituţia condusă de acesta mai multe „plaţi nelegale”. Un exemplu în acest sens este cazul lui Ioan Bârsan care, deşi are titlu de proprietate pentru 5 ha de teren forestier, de doi ani se luptă să obţină punerea în posesie. „M-am întâlnit cu Florentin Scaleţchi la o pensiune din Harghita. Era la masă cu şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău, comisarul-şef Alexa, şi cu şeful de post Viorel Codreanu. Domnul Alexa m-a invitat la masă, mi-a făcut cunoştinta cu Scaleţchi, care deţinea foarte multe informaţii despre mine. Acesta mi-a reproşat că am făcut multe sesizări la Poliţie privind abuzurile primarului Gîrbea Vilmoş, referitoare la împroprietărirea Composesoratului Bârzava. Am fost ameninţat de către acesta că, dacă nu voi renunţa la protestele făcute, voi trage consecinţele: «Ai grijă că nu ai un trecut atât de strălucit»”, declara acesta pentru „Gândul”. De fapt, Scaleţchi se referea la abuzurile făcute de primarul Vilmoş împreună cu Comisia locală a comunei Ghimeş-Făget şi Comisia judeţeană de fond funciar Bacău, care au acordat abuziv şi nelegal composesoratului Bârzava din judeţul Harghita (un lot format din mai multe persoane) o suprafaţă de 416 ha, deşi acesta avea dreptul doar la 155 ha. În final, composesoratul Bârzava a primit teren forestier pe amplasamentul unor oameni îndreptăţiţi, iar comisia locală şi primarul Vilmoş au diminuat drastic suprafeţele ce reveneau acestora. Mai mult decât atât, pădurea primită de Composesoratul Bârzava este situată chiar lângă gaterele primarului Gârbea Vilmoş. În prezent, se efectuează tăieri ilegale de masă lemnoasă, iar peste 1.500 de metri cubi de buştean sunt aduse la domiciliul primarului Gârbea. Potrivit unor specialişti în domeniul silvic, cele 350 ha care au fost acordate în plus Composesoratului Bârzava echivalează cu un prejudiciu de 6 milioane de euro, iar faptul că pădurea este exploatată şi defrişată provoacă daune mediului. „Astfel, în locul unde au loc defrişări există o înclinaţie mare care, conform vechiului amenajament, nu permite nici un fel de tăieri rare” pentru că, la 1 metru pătrat de suprafaţă, 30% este rocă, iar la prima ploaie de 15-20 de litri pe metru pătrat, tot solul ar fugi la vale şi s-ar produce grave catastrofe materiale”. Acesta nu este singurul caz. Aproape toţi primarii din Valea Trotuşului (Agăş, Asău, Brusturoasa, Ghimeş-Făget, Comăneşti şi Palanca), judeţul Bacău, au împărţit după bunul lor plac 13.000 de hectare de pădure, din care s-au tăiat 8.000 de hectare, fapt ce a creat un prejudiciu de 2.000 de miliarde de lei vechi”, scria „Gândul”.

De asemenea, presa spune că primarul Vilmoş Gârbea este şi campion la amenzi, nu numai la dosare penale. În 2010, presa locală sesiza că „Vilmoş Gârbea, primarul comunei Ghimeş, este campion la amenzi. El deţine recordul ca şi cuantum de sancţiuni în privinţa legilor retrocedării. Primarul, trecut în tabăra democrată, acum democrat-liberală, a adunat din amenzi nu mai puţin de 400 de milioane de lei vechi. Sancţiunile i-au fost aplicate de inspectorii de control de la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti, încă de acum doi ani. Iniţial, primarul a încasat o amendă de 100 de milioane de lei vechi. La scurt timp a venit însă alta, de 300 de milioane de lei, pentru că nu a dus la îndeplinire ce i s-a trasat la controlul anterior. Adică la cel în care a primit suta de milioane. Motivul sancţiunilor a fost că Vilmoş Gârbea a tergiversat procesul de retrocedare a terenurilor solicitate de moştenitorii foştilor proprietari. Potopul de sancţiuni a fost rezultatul plângerilor împotriva primarului de Ghimeş, care este şi preşedintele Comisiei locale de fond funciar, din partea unui localnic.”


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-09-08



Parerea ta...

ANDREI
19 Mai 2016

Macar daca scrieti ceva sa scrieti adevarul n---------r
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz