2020-07-16 19:54

CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XXII: județul Argeș (partea a V-a)

 |  21:01
CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XXII: județul Argeș (partea a V-a)

Primarul comunei Bârla, Ion Neacşu. Primăria nu are pagină web. Pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate singurele declaraţii de avere şi interese sunt cele de la alegerile locale din 2012. În 2012, Neacşu declara şase terenuri, patru intravilane şi două agricole, toate în Bârla. Tot în Bârla primarul mai are o casă de locuit şi trei spaţii comerciale, un autoturism Cielo şi două tractoare mari, acţiuni la SC Coliba Haiducilor (pe care o împrumută cu 17.1785 de lei) şi un PFA. De altfel, soţia sa este şi administrator la firma împrumutată, de unde primeşte anual un salariu de doar 8.892 de lei. Indemnizația anuală de primar depăşeşte puțin 20.000 de lei. Alţi 1.372 de lei sunt încasaţi din arendă, grosul veniturilor familiei fiind dividendele de 60.000 de lei.

Firma şi PFA-ul nu mai apar şi în declaraţia de interese, aşa cum ar fi fost normal, ci doar funcţia de preşedinte al organizaţiei locale a PSD. Situaţia a fost sesizată şi de funcţionarii de la APIA. La începutul lui 2015, APIA Argeş a întocmit o listă cu 14 persoane. Primari, viceprimari argeșeni, dar și membri ai familiilor acestora au fost verificați în vederea transmiterii listei către Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol din cadrul APIA Central. Lista cuprinde fermieri care au depus cererea unică de plată la APIA Argeș și care s-ar putea afla în situație de incompatibilitate sau conflict de interese. Pe listă apar şi Ilinca Lia Neacșu, reprezentant legal al SC Coliba Haiducilor SRL, respectiv soția primarului comunei Bârla, Ion Neacșu, care a depus cerere unică de plată în campaniile 2008-2014, beneficiind de subvenții APIA în această perioadă.

CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XXII: județul Argeș (partea a V-a)
zoom

Primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu

Pe site-ul primăriei declaraţiile de avere şi interese se opresc la anul 2014, la fel și pe portalul ANI. Potrivit acestora, Gheorghe Stancu are un teren agricol, o pădure şi un intravilan în Bascov, a moştenit o casă de locuit, un autoturism Peugeot 308 şi 10.000 de euro în cont. Indemnizaţia de primar ajunge anual la 34.000 de lei, iar familia Stancu, soţ şi soţie, mai adună anual aproape 30.000 de lei din pensii. În declaraţia de interese nu apare declarată apartenenţa politică, ba chiar este barat spaţiul unde i se cere să menţioneze calitatea avută într-un partid politic. În realitate, Stancu este lider local PSD. Dar aceasta este una dintre problemele mai mici ale edilului de Bascov, care a fost condamnat, în iunie 2013, la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar în care a fost acuzat de complicitate la comiterea infracţiunii de înşelăciune şi instigare la comiterea infracţiunilor de fals în declaraţii şi fals intelectual. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă şi irevocabilă. Aceeaşi instanţă supremă a menţinut şi decizia Curţii de Apel Galaţi, prin care este suspendată pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor de a alege şi de a fi ales, permiţându-i să-şi ducă mandatul la sfârşit, dar şi să candideze pentru altul. Pentru uniformizarea procedurii, Direcţia Coordonare Instituţia Prefectului din MAI a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe pentru practică unitară dacă primarii condamnaţi cu suspendare (cum este şi cazul de la Bascov) trebuie suspendaţi sau nu. Înalta Curte a decis că se suspendă orice primar condamnat! Doar că decizia nu se aplică retroactiv…

Fapta edilului de Bascov nu a fost nicidecum una minoră. În anul 2008, judecătoarea Marioara Dumitru a fost implicată într-un accident, în Bascov, lovind cu maşina personală, marca Peugeot, un camion, după ce a ieşit, fără să se asigure, de pe un drum lateral, pe un drum cu prioritate. Avariile maşinii judecătoarei nu au fost majore, în timp ce camionul n-a avut aproape nimic. Unul dintre poliţiştii sosiţi la faţa locului, Mihai Grigore, i-a spus judecătoarei că, din primele cercetări, se face vinovată de producerea accidentului, întrucât nu a respectat semnul “cedează trecerea”, fiind pasibilă de amendă şi de puncte de penalizare pe carnetul de conducere. De asemenea, poliţistul le-a cerut atât judecătoarei, cât şi şoferului autocamionului, martorul Ion Cioaca, să meargă la Secţia de Poliţie din Bascov, pentru întocmirea actelor de constatare. Numai că, odată ajunşi la secţie, poliţistul Grigore i-a spus şoferului autocamionului lovit că poate să plece, dacă lasă date de contact. După plecarea şoferului, poliţistul Grigore nu a mai întocmit actele necesare în cazul unui accident, ci i-a emis judecătoarei doar o autorizaţie de reparaţie. Marioara Dumitru şi-a dat seama că nu îşi putea repara gratis maşina, pentru că nu avea asigurare CASCO. A apelat la prietenul ei Gheorghe Stancu, primar al comunei Bascov, alături de care a mers în biroul şefului de post din comună, Cătălin Chirilă, sperând să îl convingă pe acesta să o exonereze de răspundere pe judecătoare. Numai că şeful de post era autorizat ca investigator cu identitate reală de către DNA să-i înregistreze pe politiştii corupţi din mafia permiselor auto. Așa că l-a chemat în biroul său pe poliţistul Mihai Grigore și a înregistrat întreaga discuţie cu cei doi. Grigore a recunoscut că a oprit procedura de constatare a accidentului, ca urmare a faptului că rezulta culpa judecatoarei și a sugerat ca maşina judecătoarei să fie tamponată într-o parcare, astfel încât reparaţia maşinii să fie suportată pe RCA-ul celui care va executa tamponarea. „În acest context, învinuitul Gheorghe Stancu (n.n. - primarul din Bascov) a propus găsirea unei persoane care să îşi asume culpa, după care a contactat telefonic pe un angajat al primăriei întrebând dacă maşina ARO pe care o conduce acesta este sau nu asigurată”, se arată în rechizitoriu. După ce a aflat că autoturismele erau asigurate, primarul l-a convins pe şoferul instituţiei, Ion Mihalache, să regizeze o mică tamponare, iar apoi să-şi asume vina pentru producerea accidentului. A doua zi, şoferul Mihalache s-a prezentat la Poliţie şi a declarat că a lovit maşina judecătoarei, care era parcată în faţa primăriei. Deşi ştia că susţinerile şoferului nu erau reale, poliţistul Mihai Grigore a încheiat mai multe procese-verbale antedatate, prin care a stabilit culpa exclusivă a şoferului primăriei şi l-a sancţionat pe acesta cu puncte de penalizare şi amendă. Odată lucrurile aranjate, fosta judecătoare s-a prezentat la sediul SC Unita Vienna Insurance Group din Piteşti şi, în baza actelor false întocmite de poliţist, a obţinut plata reparaţiilor autoturismului său, care s-au ridicat la suma de 1.333,69 de lei.

CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XXII: județul Argeș (partea a V-a)
zoom

Primarul comunei Berevoieşti: Florin Bogdan Proca

Conform declarațiilor de integritate actualizate, prezente pe site-ul primăriei, Florin Bogdan Proca are 19 ha de pădure în Berevoieşti, un teren agricol în Săbăreni şi un extravilan la Cornetu. Primarul mai declară că are un apartament la Bucureşti, dar şi o casă de locuit în Berevoieşti. Are două autoturisme, un Audi A4 şi un Mercedes S, pe care le întreţine din indemnizaţia anuală de primar de sub 30.000 de lei. Primarul nu declară serviciul soţiei, care are un venit anual de 3.416 lei, dar are şi o întreprindere individuală care îi mai aduce aproape 8.000 de lei anual şi alţi 5.137 de lei îi primeşte anual pentru închirieri. Primarul încasează şi el 7.000 de lei din subvenţii. Din declaraţia de interese lipseşte, însă, întreprinderea individuală a soţiei, care trebuia declarată. Primarul nu-și declară apartenența politică.

Peste 2.640 de hectare de pădure din județul Argeș au fost retrocedate mai mult decât discutabil de către Romsilva și fostul primar din Berevoiești. Până la soluționarea proceselor prin care retrocedările sunt contestate, pădurea administrată de ocoale private dispare copac după copac, și camion după camion, având, conform declarațiilor unor persoane de la fața locului, aceeași destinație: concasoarele de lem de la Sebeș. Această situație e prezentată de Agent Green, ONG-ul condus de Gabriel Păun, care are mai multe documente, în care prezintă acte (inclusiv rapoarte ale Curții de Conturi), ce probează că fondul forestier proprietate publică s-a înjumătățit după 1990. Mai mult de 560.000 de hectare de pădure s-au restituit ilegal. În plus, inginerul Chiriloiu Armand, directorul Direcției Silvice Argeș, a declarat pentru România Curată că există câteva locuri în județ unde defrișările și problemele cu legalitatea retrocedărilor au scăpat de sub control în perioada predecesorilor săi.

Primarul din Berevoiești, Proca Florin Bogdan, care este fiul fostului primar, campion al dosarelor penale dintre cele mai diverse, în ale cărui două mandate pădurea din comună a dispărut, contestă varianta retrocedărilor ilegale. „Nu am cunoștință să se fi retrocedat ceva ilegal în comuna noastră. (...) Ca edil eu nu știu cum defrișează Romsilva sau proprietarii care au terenuri. În atribuțiile mele nu intră lucrurile astea. Eu n-am observat locuri defrișate în exces”, a declarat Proca, pentru România Curată.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-09-20



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz