China își testează noul model economic în plină competiție sistemică globală

În spatele disputelor comerciale și al tirurilor de replici dintre marile puteri economice, se conturează o miză cu bătaie mult mai lungă: cine va furniza arhitectura dominantă a economiei globale în următoarele decenii? Iar China pare hotărâtă să-și joace această carte nu prin retorică, ci prin transformare internă.

Tonul sarcastic din articolul publicat recent de agenția de presă Xinhua — care ironizează modelul economic american și acuză Washingtonul de ipocrizie — este doar fațada vizibilă a unei repoziționări mai profunde. Dincolo de retorica replicilor, China transmite de fapt un semnal strategic: a trecut într-o nouă fază a modelului său de dezvoltare. Iar această fază nu mai are în centrul ei nici doar exporturile, nici investițiile publice masive, ci consumul intern, valoarea adăugată și autonomia tehnologică.

Cifrele prezentate de Xinhua nu servesc doar ca argument într-o dispută. Ele conturează un nou tip de creștere economică, centrat pe calitate, inovație și reziliență, care contrastează — în mod calculat — cu imaginea unui Occident în criză de modele funcționale.

China – laborator de politică economică structurală

În prima jumătate a anului 2025, consumul intern a contribuit cu 68,8% la creșterea PIB-ului, un salt semnificativ față de anul trecut, când ponderea era de 44,5%. Această repoziționare a surselor de creștere nu este întâmplătoare. Este rezultatul unei politici publice orientate strategic, care urmărește să construiască un model de dezvoltare sustenabil pe termen lung, capabil să amortizeze șocurile externe și să reducă dependența de volatilitatea comerțului global.

Acest lucru presupune nu doar stimularea consumului urban, ci și extinderea clasei de mijloc, reducerea inegalităților regionale și întărirea protecției sociale — elemente esențiale pentru a transforma consumul intern într-un pilon structural, nu doar conjunctural.

Totodată, compoziția exporturilor se modifică profund: produsele mecanice și electrice domină, în timp ce articolele de înaltă tehnologie — vehicule electrice, circuite integrate, roboți industriali — cresc accelerat. Aceste evoluții sunt semnul clar al unei politici industriale coerente, orientate spre avans tehnologic, suveranitate economică și control pe lanțurile valorice avansate.

Un nou raport între capital și stat

Creșterea Chinei nu mai este impulsionată de forța brută a investițiilor publice și nici de externalizarea manufacturii globale. Astăzi, Beijingul experimentează un nou raport între stat, capital și piață. Investițiile străine directe nu doar că nu se retrag, ci se orientează masiv spre industriile strategice ale viitorului: farmaceutică, aerospațială, echipamente medicale, comerț electronic. În prima jumătate a anului 2025, peste 30.000 de noi companii cu capital străin au fost înregistrate, în creștere cu aproape 12% față de anul trecut.

Această atracție pentru capitalul extern nu mai are la bază doar munca ieftină și piețele mari, ci accesul la infrastructuri tehnologice, ecosisteme de inovație și o capacitate administrativă care direcționează capitalul în zonele prioritare.

Cu alte cuvinte, China nu mai este „atelierul lumii” — este laboratorul strategic al unui nou tip de economie mixtă, în care finanțele sunt orientate către industrie, iar dezvoltarea este modelată deliberat de stat, nu abandonată pieței.

Beijingul nu mai copiază: propune o alternativă

Criticile adresate SUA în articolul Xinhua — privind consumul excesiv, datoriile record și dezindustrializarea — nu sunt doar atacuri la adresa unui rival. Ele sunt, implicit, afirmații despre superioritatea unui alt model. Modelul chinez.

Un model care nu vede deficitul ca o simplă problemă de balanță, ci ca simptomul unei economii financiarizate până la vidul productiv. Un model care nu mizează pe liberalismul total, ci pe o coordonare activă între stat și capital. Un model care nu idealizează globalizarea, ci o rescrie în propriul interes — folosind investițiile, comerțul și tehnologia ca instrumente geopolitice.

Iar această propunere nu este destinată doar uzului intern. Ea este o ofertă tacită pentru Sudul Global — pentru acele economii care nu se regăsesc în dogma austerității sau în dereglementările occidentale. China se poziționează tot mai clar nu ca țară în dezvoltare, ci ca model alternativ de dezvoltare.

Cursa este doar despre narațiuni economice

Datoria SUA a atins 37 de trilioane de dolari, costurile dobânzilor au depășit cheltuielile de apărare, iar economia americană pare prinsă între polarizare internă și fragmentare externă. Însă disputa cu China nu mai este despre cine are deficitul mai mare sau PIB-ul mai rapid. Este despre ce narațiune economică va câștiga legitimitate la nivel global.

Supremația liberalismului economic occidental? Sau „capitalismul chinez”?

Pentru moment, China nu mai joacă defensiv. Nu se mai mulțumește să reacționeze la acuzații. Ea propune — prin fapte, cifre și instituții — o alternativă structurală la ordinea economică globală actuală. Una funcțională si pragmatică.

Inceputul unei epoci a modelelor în competiție

Lumea economică a intrat într-o nouă epocă a competiției sistemice. Nu între dolari și yuani, ci între paradigme de organizare a producției, distribuției și dezvoltării. Statele vor fi tot mai puțin arbitri și tot mai mult actori. Economia va deveni, tot mai clar, un câmp de luptă geopolitic, iar politicile industriale — instrumente de suveranitate.

În acest context, China transmite un mesaj limpede: nu doar că nu acceptă regulile impuse de alții, dar este pregătită să scrie unele noi. Iar în tăcerea relativă a cifrelor prezentate de Xinhua se află, poate, nu o replică la Washington, ci un avertisment pentru întreaga lume.