2020-04-09 10:07

 |  13:00

Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului



Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

 

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

Casa Constantin Tănase

Construite de arhitecți faimoși ai vremurilor, în stil Art Nouveau sau neogotic, eclectic cu elementele renascentiste sau baroce, casele de referință ale Bucureștiului, îți fură privirea și te lasă mut de admirație. Ele au fost părtașe la evenimente istorice memorabile și au găzduit personalități de marcă ale României.

Casa lui Constantin Tănase - La doi pași de Parcul Cișmigiu, pe strada Puțul cu Plopi, la numărul 10, se află imobilul în care a locuit actorul Constantin Tănase în perioada 1922-1945. În vremea ei de glorie, casa marelui Tănase – după cum scrie şi pe placa memorială – a devenit „acasă” pentru mulți tineri boemi, iubitori de teatru, dar săraci, care găseau oricând prilej și loc de distracție în sufrageria lui Tănase.

Casa Mincu este situată pe strada Arthur Verona, la numărul 19. Pe plăcuța de pe peretele stradal este menționat faptul că imobilul este monument istoric și a aparținut arhitectului Ion Mincu. Mândru de proprietatea sa, pe care a renovat-o cu bani împrumutați de la Primărie, Ion Mincu primea des aici personalităţi importante ale vremii. Ion Luca Caragiale, celebrul nenea Iancu, era un obișnuit al casei. În 2002, casa a fost cumpărată de Ordinul Arhitecţilor din România și restaurată.


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

Casa Ion Mincu

Casa Ghica-Grădişteanu, minunea istorică de pe Calea Victoriei. Construită în 1884, la cererea boierului Constantin Ionaş Grădişteanu, și aflată acum pe lista monumentelor istorice din Bucureşti, casa Ghica-Grădişteanu se află la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Nicolae Iorga. O lungă perioadă, casa a găzduit cele mai sofisticate baluri ale vremii, pragul său fiind trecut de nenumărați aristocraţi, diplomaţi, politicieni, precum și de oameni de cultură renumiți. După 1990, Casa Ghica-Grădişteanu devine sediul „Fundaţiei Ion Ghica”, iar în prezent, imobilul poartă denumirea de Casa Dunării, fiind dedicat istoriei fluviului care străbate România.

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

 

Casa Ghica-Gradisteanu

Casa Melik, cea mai veche din București. Actualul Muzeu Theodor Pallady este găzduit de casa Melik, imobil despre care se crede că este cea mai veche clădire a Bucureștiului. Între pereții casei de pe Strada Spătarului 22 s-a scris istorie. Casa Melik a fost construită în 1770, în inima Cartierului Armenesc din Capitală. În timpul Revoluţiei de la 1848, arhitectul Iacob Melik îi ascunde în podul casei sale pe Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti şi Ion C. Brătianu. După eşuarea Revoluţiei, Melik este obligat să se exileze şi timp de nouă ani trăieşte, împreună cu soţia sa, Ana, la Istanbul şi Paris. În decursul celor circa 250 de ani, casa a trecut prin mai multe renovări, dar structura sa a rămas aproape neschimbată. Astăzi, Casa Melik găzduiește tablouri realizate de Theodor Pallady, dar și peste o mie de piese de colecție, printre care lucrări ale unor artiști precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, Jan van de Capelle.

Casa Miţei Biciclista, primită de faimoasa curtezană de la regele Ferdinand. Se află lângă Biserica Amzei, pe strada Cristian Tell 9-11 și a aparținut cândva celebrei Maria Mihăescu (1885-1968) sau „Miţa Biciclista”, așa cum a intrat în istorie. Frumoasa curtezană a furat inimile multor bărbați faimoși în epocă, printre care pictorul Nicolae Grigorescu, poetul și politicianul Octavian Goga şi chiar Regele Ferdinand, cel care i-ar fi făcut cadou, de altfel, casa care astăzi îi poartă numele. Se spune chiar că regele Manuel al Portugaliei a cerut-o de soție, dar Mița Biciclista a ales să-i fie fidelă bărbatului vieții ei, doctorul Nicolae Minovici.

Casa Bosianu, locul unde s-a pus la cale Mica Unire. Casa Bosianu are o istorie mai mult decât interesantă. A fost construită în stil neogotic între anii 1853 și 1859. Constantin Bosianu, premier al al României, pentru câteva luni, în 1865, şi un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a militat pentru unirea Principatelor Române. De altfel, documentele arată că viitorul domnitor Cuza a fost găzduit chiar în această casă, cu doar câteva zile înainte de Actul Unirii de la 24 ianuarie 1959. Mai târziu, Bosianu a fost răsplătit de Cuza, care l-a numit judecător la Înalta Curte şi, mai apoi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat.

Casa Assan, locuința unui explorator de renume. În Piaţa Lahovari numărul 9 poate fi admirată casa Assan, care a aparţinut lui Bazil Assan - primul român care a realizat ocolul lumii, în 1899. Imobilul a intrat în patrimoniul Academiei Române şi, în 1945, a devenit Casa Oamenilor de Ştiinţă. A fost ridicată între anii 1906-1914, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, iar scara somptuoasă din piatră este unul dintre elementele distinctive ale clădirii. Saloanele decorate cu vitralii, fotoliile capitonate cu piele de Cordoba sau mătase sunt alte elemente deosebite pe care le găsim aici.

 

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

 

Casa Assan

Teatrul Elisabeta, palatul din centrul Bucureștiului. Vecin cu Primăria Municipiului București, imobilul în care se află acum Teatrul Elisabeta, a fost ridicat pe terenul baronului de origine vieneză Jules de Waldberg, de către arhitectul Rudolf Quich. De-a lungul timpului, clădirea a fost sediul unor instituţii de rang înalt, de la Clubul Austro-Ungar și până la Senatul României.

Casa lui Take Ionescu, omul care „n-a făcut politică, ci a scris istorie”. În zona Pieței Lahovari, pe Strada Tache Ionescu, la numărul 25, se află casa renumitului politician Take Ionescu. Placa comemorativă, încă la vedere, amintește că acolo a locuit „omul de stat Take Ionescu (1858-1922)”. Realizat după planurile arhitectului elveţian Louis Blanc, imobilul a fost finalizat în anul 1897 și cumparat ulterior de Take Ionescu. Partea din faţă a clădirii este împodobită în stilul eclectic francez, cu bosaje, cartuşe şi elemente vegetale. Ulterior, casa a devenit sediul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române.


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

Casa Take Ionescu

Palatul Telefoanelor, cea mai înaltă clădire din București până în anii '70. Pe Calea Victoriei, turistul poate admira Palatul Telefoanelor.  Având înălțimea de 52,5 metri a fost construit între anii 1929 – 1934, pe locul fostelor case ale boierului Oteteleșanu, în stilul specific „zgârie-norilor” americani. A fost prima clădire cu schelet metalic din România și până în anii '70 cea mai înaltă din București.

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

Palatul Telefoanelor

Grand Hotel Continental, una dintre cel mai frumoase clădiri din Capitală. Fără îndoială, una dintre cele mai frumoase construcții din București este actualul Grand Hotel Continental, un imobil impozant de pe Calea Victoriei, cu o istorie impresionantă.  În anul 1856, este ridicat „Hotel de Paris”, modernizat patru ani mai târziu și redenumit „Grand Hotel Broft”. Mai apoi, în 1890, în locul acestui din urmă hotel, este ridicat „Continental”-ul. Mai puțin cunoscut este faptul că, la sfârșitul războiului ruso-româno-turc, odată cu înfângerea trupelor otomane la Plevna, în 1877, Osman Pașa, conducătorul armatei otomane, a fost reținut o  perioadă în apartamentul 104 al hotelului, înainte de a fi trimis în Rusia. O poveste veche spune că, în timpul marșului victoriei, când trupele lui Carol I treceau pe Podul Mogoșoaiei (acum Calea Victoriei), Osman Pașa l-ar fi salutat pe rege, de la geamul apartamentului său. Acel marș avea să își lase amprenta asupra istoriei Bucureștiului, schimbând numele celui mai important bulevard al său în Calea Victoriei, nume pe care îl poartă până în ziua de astăzi. Mai aproape de zilele noastre, rămâne memorabil discursul rostit de regele Mihai I, în 1992, la întoarcerea sa din exil, din balconul apartamentului 105 al Hotelului Continental, în fața unui număr impresionant de români veniți să îl vadă și să îl asculte pe fostul suveran.

 

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

 Grand Hotel Continental

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

 

 

 


Casele de poveste mai puțin știute ale Bucureștiului

 

 

 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-18



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine