2020-08-12 12:55

 |  13:23

Lăcașuri de cult evreiești în București



Lăcașuri de cult evreiești în București

 

 


Lăcașuri de cult evreiești în București

 

 

Imagine Templul Coral

Centrul Vechi al Bucureștiului atrage astăzi ca un magnet turiștii care vizitează orașul, însă mai puțin se știe despre faptul că fostul Cartier Evreiesc al Capitalei, aflat oarecum în afara traseelor turistice consacrate, va fi refăcut de autorități și va deveni în următorii ani o prelungire a Centrului Vechi, adăugându-i acestuia valențe culturale și spirituale noi și oferind vizitatorilor posibilități noi de a cunoaște moștenirea istorică a Bucureștiului.

Piața Unirii, punct de reper central al Capitalei, mărginește Centrul Vechi, dar este în același timp și poarta de intrare spre Cartierul Evreiesc. Mergând pe bulevardul Corneliu Coposu, una dintre arterele care ajunge în Piața Unirii, turistului curios i se deschide în față un tărâm misterios - încă rar pomenit în ghidurile de călătorie, care păstrează și astăzi urmele istoriei sale zbuciumate.

Cu o istorie consemnată intens, cel puțin începând din secolul al XIX-lea, comunitatea evreilor din București - cea mai importantă minoritate din Capitală în perioada interbelică, reprezentând 11% din populația orașului, ocupa o zonă compactă, pe malul stâng al Dâmboviței.

Se spune că, după momentul plecării lui Tudor Vladimirescu și al Eteriei din București, în 1821, când au început jafurile invadatorilor turci, străzile din preajma actualei Piețe a Unirii erau deja populate cu evrei, aici găsindu-se atelierele și prăvăliile acestora, care au și constituit obiectul jafului.

Majoritatea erau evrei așkenazi, veniţi din Europa Răsăriteană - Polonia, Belarus, Ucraina, Ţările Baltice și Rusia. Motivele migraţiei lor erau persecuţiile, suprapopularea din zonele de unde veneau sau nevoia de meşteşugari, comercianți şi prestatori de felurite servicii, într-un București care tindea spre dezvoltare, dar suferea din pricina insuficienței populaţiei urbane active şi calificate.

O altă ramură a evreimii bucureștene era alcătuită din cei spanioli (sefarzi), proveniți din Imperiul Otoman, în mod deosebit din Constantinopol, Salonic și Rusciuc (actualul oraș bulgăresc Ruse). Printre ei se aflau zarafii, care gestionau și schimbau bani, oferind și împrumuturi, uneori chiar la scară mare. De altfel, una din străzile Centrului Vechi - unde, în general, străzile poartă denumiri ale vechilor bresle - se numește Strada Zarafilor.

Conform cutumelor comunității, așezarea evreilor spre locuire se realiza în preajma pieței centrale a localității, ca atare aceasta era motivația pentru care actualul Cartier Evreiesc s-a instalat acum câteva sute de ani în preajma vechii piețe a orașului, aflată pe actualul amplasament al Pieței Unirii.

Evident, consolidarea comunității evreiești în zonă, în secolul al XIX-lea, a impus construirea unor lăcașuri de cult, astfel apărând și primele sinagogi din Capitală.

Păstrate ca prin minune până în zilele noastre, în ciuda unei istorii zbuciumate, aceste centre ale spiritualității evreiești, adevărate bijuterii arhitectonice, pot fi admirate astăzi mai ales de acei turiști care preferă mai degrabă să descopere locuri noi, decât să urmeze căi deja bătătorite.

Astfel, la doar 5 minute de mers pe jos de Magazinul Unirea, se află cel mai mare lăcaș de cult al religiei mozaice din București, Templul Coral, care a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Impozanta clădire a avut de suferit ca urmare a cutremurului din 1940 - cel mai puternic consemnat vreodată în România, dar și în perioada legionară care i-a urmat, fiind consolidată și reparată în 1945 și, mai recent, în 2008. Doi ani mai târziu, acesta a fost introdus pe Lista Monumentelor Istorice din București.

 

 

 


Lăcașuri de cult evreiești în București

 

 

Imagine Templul Unirea Sfântă

La doar cateva sute de metri distanță de Templul Coral,se află Templul Unirea Sfântă - fosta Sinagogă Mare a Croitorilor, construită în 1910, care a devenit, în 1978, Muzeul de Istorie al Evreilor din România.

Pereții interiori ai Templului nu prezintă picturi, obiceiul fiind ca pereții caselor de rugăciune iudaice să nu conțină reprezentări umane.

Parte a Cartierului Evreiesc, zona străzilor Dudești-Vitan a constituit, până la jumătatea anilor ’80, una dintre cele mai frumoase arii de locuit tipice acestei etnii, care conținea case vechi de o frumusețe rară, care însă au căzut pradă campaniei de demolări declanșată de dorința dictatorului Nicolae Ceaușescu de a uniformiza orașul, construind uriașe blocuri de locuințe, impersonale, în locul clădirilor cu tradiție și cu o semnificație istorică sau religioasă

Și totuși, ca prin minune, spre deosebire de alte lăcașuri de cult evreiești pe care regimul comunist a reușit să le pună la pământ, în perimetrul străzilor Dudești-Vitan, a „supraviețuit” Templul Credința - Hevrah Amuna, o mică sinagogă construită în 1933 în stilul Art Deco, specific primelor decenii ale secolului XX. Aici s-au organizat, de-a lungul timpului, șezători culturale, diverse acțiuni caritabile și s-a înființat chiar și o cantină școlară destinată elevilor nevoiași.

Din păcate, din cauza reducerii numărului locuitorilor de religie mozaică din zonă, din 2007 s-a sistat oficierea serviciului religios în Templul Credința.

Turistul plecat la plimbare printre vestigiile orașului, poate întâlni una dintre cele mai frumoase clădiri, specifice cultului mozaic din București, Sinagoga Eșua Tova, care mai este cunoscută și sub numele de Sinagoga Podul Mogoșoaiei, aflată în imediata vecinătate a Pieței Amzei, tot în centrul Capitalei. Cel mai ușor se poate ajunge aici luând la pas Bulevardul Gheorghe Magheru, sinagoga aflându-se aproape de capătul acestuia dinspre Piața Romană.

Construită în 1840, în stil maur, Sinagoga Eșua Tova este, în prezent, cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc din București, în care se oficiază serviciul religios și azi, după ample lucrări de renovare.

După vizitarea acestor minunate lăcașuri de cult mozaic din București, turistul obosit poate poposi pentru un prânz, inspirat chiar din bucătăria evreiescă, la restaurantul „Chabad House” - în zona Pieței Romane, în apropierea Sinagogii Eșua Tova -, „La Armenească” (Moise House) – în zona străzii Armenești, sau la „Aubergine”, în chiar Centrul Vechi al Bucureștiului.

 

 


Lăcașuri de cult evreiești în București

 

 

 

 

Imagine cu Sinagoga Eșua Tova

 

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Lăcașuri de cult evreiești în București


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-01-01



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz