2020-01-28 00:50

 |  10:30

Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern



Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern

 

 


Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern

 

 

Piața Obor

Ca turist, se spune că niciodată nu vei putea cunoaște cu adevărat un oraș și oamenii săi dacă nu vizitezi și una dintre piețele locului. Poate părea o abordare simplistă, dar sfatul nu este deloc lipsit de sens. Până una-alta, piața este încă din cele mai vechi timpuri „inima” localității, locul unde cererea se întâlnește cu oferta, iar viața economică și cea socială pulsează la cote maxime.

În cazul Bucureștiului, „inima” bate cel mai tare în Piaţa Obor, cea mai mare și mai importantă piață agro-alimentară din Capitală și una dintre cele mai vechi zone comerciale din ţară, activă încă din secolul al XVII-lea.

Aflată la doar 1,5 kilometri de Centrul Istoric al Capitalei şi la nici un kilometru de Arena Naţională - locul unde în vara viitoare vor avea loc partide din Campionatul European de Fotbal EURO 2020, Piața Obor este amplasată strategic la intersecția a cinci mari artere rutiere: Calea Moşilor, Şoseaua Ştefan cel Mare, Şoseaua Colentina, Şoseaua Pantelimon şi Şoseaua Mihai Bravu.

Pentru bucureșteni, Oborul este dintotdeauna locul unde poți găsi cea mai mare și mai variată ofertă de legume și fructe proaspete, de carne și produse din carne, dar şi orice alt produs, alimentar sau nealimentar. 

Chiar dintre bucureșteni, puțini sunt cei care cunosc istoria acestei Pieţe, emblematică pentru Capitală de la inaugurarea sa şi până în prezent.


Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern

 

 

Piața Obor

 

Acum trei secole, pe locul actualei Pieței Obor se afla un târg de animale, de aici şi numele de Obor, Târgul Moşilor sau Piaţa Târgului de Afară, deoarece pe atunci locul chiar se afla în afara oraşului. Doar odată cu trecerea timpului, expansiunea continuă a Capitalei a făcut ca, astăzi, Piața Obor să aibă o poziție aproape centrală în București.

 Inițial, aici se făcea troc cu păsări, porci, oi, vaci, cai, cu produse de origine animală, dar şi cu nutreţ sau cereale. Mai apoi, Oborul a fost o vreme bâlci. Lumea venea să se distreze și să se dea în tiribombe sau gâdilici, cum li se mai spunea la acea vreme. Unii voiau să facă fotografii, alții să asiste la dresuri de câini sau să își încerce şansa la „roata norocului”. Evident, bâlciul era ticsit de cârciumi, unde lumea se simţea bine servind o bere rece sau un spriţ de vară, dar puteai găsi și prăvălii cu dulciuri, plăcinte şi răcoritoare, spre bucuria copiilor.

 Mai târziu, la începutul secolului al XIX-lea, Oborul devine exact opusul bâlciului, aici fiind locul unde se desfășurau acțiuni de judecată în fața maselor de oameni și a ținut până în 1823, atunci când domnitorul Grigore Ghica a renunțat la acest sistem. În anul 1877, exact în același loc, este ridicată „Crucea negustorilor”, pentru a cinsti memoria ostaşilor români căzuţi în Razboiul de independenţă. Ca un arc peste timp, în 2004, Crucea a fost înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, iar în anul 2009, odată cu începerea lucrărilor de reamenajare a pieţei, monumentul a fost mutat şi redenumit „Crucea Independenţei”.

 Construcţia propriu-zisă a Halelor Centrale Obor a început în anul 1936, pe baza unui proiect realizat de arhitecţii Haralamb Georgescu și Horia Creanga, acesta din urmă chiar nepotul marelui scriitor Ion Creangă. Apoi în anii comunismului, în apropiere a apărut și Magazinul Obor, celebru în epocă, un adevărat punct de reper pentru bucureșteni și nu numai.

În anul 2007, Piaţa Obor a fost renovată complet. Tarabele vechi şi ruginite au fost înlocuite cu unele modene și mult mai funcționale, noua locaţie fiind o clădire masivă, impunătoare, compusă din două etaje, dispunând și de o parcare subterană.  Cea mai mare aglomerație este la parter, unde negustorii îşi etalează frumos nenumăratele sortimente de legume şi fructe, iar cumpărătorii se înghesuie să încerce marfa sau să se tocmească la preț. Etajul 1 este dedicat în principal producătorilor de carne, iar la etajul 2 pot fi găsite magazine cu îmbrăcăminte, încăţăminte, cosmetice şi articole gospodăreşti. Noua configurație a dus la descongestionarea zonei, iar acum fluxul de persoane sau vehicole se desfășoară în mod echilibrat.

Lumea nu vine însă la Obor doar ca să târguiască, ci şi pentru apa curată şi rece de la „Fântâna lui Bucur”. Puţul, săpat la o adâncime de peste 200 de metri, se află la doi paşi de piață. Din primăvară şi până în pragul iernii, atunci când îngheaţă robineţii, de la fântâna despre care se spune că are cea mai curată  apă din București se aprovizionează, zilnic, sute de oameni.

Micii, probabil cea mai populară specialitate culinară din bucătaria românească, sunt o atracţie cu totul specială în Piața Obor. La celebra „Terasă Obor” sfârâie grătarele din zori şi până în seară, iar clienții nu lipsesc niciodată. Multă lume este gata să jure că micii din Obor sunt cei mai buni din Capitală. Toţi vizitatorii Pieţei Obor, fie că sunt bucureşteni, veniţi din ţară sau de pe alte meleaguri, au ca punct fix în program degustarea unor mititei cu muştar, asezonaţi evident și cu o bere rece la halbă. Voia bună este completată de muzica lăutărească, care se aude permanent pe fundal. Faima micilor este atât de mare, încât recent terasele de la Obor au fost pomenite chiar în celebrul „New York Times”, la capitolul lucrurilor care nu ar trebui ratate de turiști  în București.

 


Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern

 

Piața Obor

 

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

 


Piaţa Obor, între trecutul neștiut și prezentul modern


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-23



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine