2020-04-09 11:25

 |  09:36

Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire „semnată” Ion Mincu



Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu

 

 


Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu

 

 

Școala Centrală

Prin secolul al XVII-lea, Bucureștiul începe să devină din ce în ce mai cunoscut în regiune și prin școlile sale, multe înființate la inițiativa lui Constantin Brâncoveau, sub domnia căruia Țara Românească a cunoscut o perioadă de mare înflorire culturală și spirituală.

 Trebuie spus însă că, până la începutul secolului al XIX-lea, toate cursurile, inclusiv cele academice, erau ținute în limba greacă. Este meritul lui Gheorghe Lazăr, cărturar și director al Școlii de băieți de la Sfântul Sava, că a introdus, în 1818, pentru prima dată, învățământul în limba română.

 Astăzi, în zona centrală a Bucureștiului, vizitatorii pot admira vechile clădiri ale unor școli românești de tradiție, care păstrează - pe lângă parfumul istoriei, memoria personalităților care s-au format aici și care au marcat mai apoi cultura românească și, nu de puține ori, chiar și pe cea europenă și universală.

 Astfel, chiar lângă Grădina Icoanei - o zonă plină de verdeață și extrem de liniștită, unde ochiul vizitatorului este atras irezistibil de casele vechi, dar cochete, sau de vilele somptuoase, martore netulburate ale istoriei pline de zbucium a ultimului secol, sau poate chiar mai mult, turiștii pot admira Școala Centrală, una dintre instituțiile de învățământ de mare prestigiu din București, cu o istorie îndelungată și cu rezultate remarcabile.

 Școala Centrală din București își începe istoria în 1851, când ia ființă sub denumirea inițială de Pensionatul Domnesc de Demoazele, urmare a actului semnat de Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești de la acea vreme. Gândit ca o contrapondere educațională feminină la Colegiul Sfântul Sava, o școală de băieți deja consacrată, Pensionatul era destinat educării fiicelor unor demnitari ai vremii, pe care statul dorea să îi recompenseze astfel pentru meritele lor în serviciul public.


Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu

 

 

 

Școala Centrală

Educația copilelor se realiza în mod gratuit, primele 13 bursiere începând cursurile în 1852, după ce a fost identificată și amenajată o clădire potrivită specificului Pensionatului. Printre numele de familie ale primelor 13 eleve se regăseau unele celebre în epocă: Ghica, Lahovari, Leurdeanu sau Crețeanu. În același an, 1852, printr-o fericită întâmplare, avea să se nască Ion Mincu, cel care avea să devină întemeietorul școlii românești de arhitectură. Numele lui este astăzi legat de multe dintre clădirile reprezentative ale Bucureștiului, printre acestea numărându-se și actualul edificiu al Școlii Centrale.

  Efortul de o viață al marelui arhitect, de a defini un stil românesc în arhitectură - cu totul special, de inspirație tradițională și având ca model casa țărănească -, este exemplificat magistral de clădirea Școlii Centrale. Un monument arhitectural unic, o îmbinare de structură bazată pe săli ample, generoase, legate de culoare de trecere spațioase, dispuse rectangular, care beneficiază de grădini somptuoase, proiectate tot de Ion Mincu, în ton cu zona verde a orașului în care se află amplasat edificiul.

  Grădina din centrul curții interioare a clădirii, un amestec de lumină și culoare, este inspirată de cea a mănăstirii Certosa di Pavia, din Italia. Pentru a crea o atmosferă de  liniște și echilibru, propice cugetării, Ion Mincu a plasat în centrul grădinii un frasin, care se află acolo și în ziua de astăzi, chiar dacă monumentul peisagistic a fost de-a lungul timpului redecorat, mai întâi în stil francez și apoi englez.

  Arhitectura neo-românească, creația lui Ion Mincu, a impus câteva elemente care fac edificiul Școlii Centrale emblematic pentru cariera arhitectului, dar și ușor de recunoscut în peisajul urban al ultimelor două secole – brâul ceramic viu colorat de pe fațadă; inscripțiile numelor marilor personalități feminine, menite să le inspire pe eleve prin exemplul lor, precum Clara Doamna, Doamna Chiajna, Elena Cuza, Carmen Silva – pseudonimul artistic al Reginei Elisabeta -; arcadele impunătoare, frumos decorate, care împrejmuiesc curtea interioară și care poartă, tot în scop inspirațional, numele marilor voievozi ai țărilor române.

  Istoria edificiului din centrul Bucureștiului nu a fost, însă, nicidecum una liniștită. Între 1916 și 1918, în timpul ocupației germane și austriece, Școala Centrală a devenit spital, perioadă în care întregul mobilier din clădire a fost folosit drept combustibil, iar instrumentele și colecțiile științifice – folosite, până atunci, ca material didactic – au dispărut. Apoi, pentru scurt timp, aici a funcționat Poșta.

  Cursurile au fost reluate în 1918, de atunci școala evidențiindu-se prin calitatea învățământului - axat, în mod deosebit, pe științele umaniste. Instituția și-a schimbat numele de câteva ori, de-a lungul timpului. Astfel, Școala Centrală s-a numit „Marica Brâncoveanu” în perioada interbelică, după numele soției domnitorului Constantin Brâncoveanu, pentru ca în timpul comunismului să devină „Zoia Kosmodemyanskaya”, după numele unei eroine sovietice ucise de naziști timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

 


Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu

 

 

 

 

 

Școala Centrală - “Trecutul care obligă”

 După 1990, Școala Centrală din București și-a recăpătat numele original și în prezent desfășoară cursuri pornind de la clasa pregătitoare și până în ultimul an de liceu.

 Printre personalitățile care au absolvit cursurile școlii se numără nume importante ale culturii și științei românești, precum pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, Ștefania Mărăcineanu – pionier al studierii radioactivității, Maria Teohar – prima femeie astronom din România, Eliza Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din Europa, Aurora Gruescu – prima femeie inginer silvic din lume, criticul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga, poetul Adrian Păunescu, scriitorul și eseistul Horia Patapievici sau actrițele Tamara Buciuceanu-Botez și Olga Tudorache.

 Astăzi, la aproape 170 de ani de activitate, Școala Centrală rămâne un nume de tradiție în învățământul românesc, cu o istorie remarcabilă și cu rezultate de excepție, un important punct de reper în sistemul educațional din București și unul dintre liceele cele mai râvnite de absolvenții de gimnaziu din Capitală și nu numai.

 


Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu

 

 

Școala Centrală

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Școala Centrală din București, un liceu de top într-o clădire 'semnată” Ion Mincu


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-23



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine