2020-02-23 10:36

 |  11:00

Trecutul și prezentul cartierelor din București


 


Trecutul și prezentul cartierelor din București

 

 


Trecutul și prezentul cartierelor din București

 

 

Imagine din cartierul Aviatorilor

Ca turist, odată ajuns în București, ești atras, fără doar și poate, de Centrul Vechi, polul distracției din Capitală și un adevărat „magnet” pentru toți vizitatorii, de oriunde ar veni ei. Și totuși, pentru cei care zăbovesc un pic mai mult în oraș și vor să cunoască mai bine locurile și oamenii, o plimbare prin cartierele Bucureștiului poate constitui o adevărată revelație.

Grație metroului, poți ajunge cu ușurință în cele mai îndepărtate colțuri ale orașului, cum ar fi spre exemplu cartierul Văcărești, dar pentru cei care nu vor să se aventureze prea departe, Cotroceni și Aviatorilor sunt două cartiere pline de istorie, în care chiar și cei mai pretențioși dintre vizitatori vor descoperi locuri care să le trezească interesul și poate chiar să îi uimească.

La doar două stații de metrou distanță de centrul Bucureștiului, se întinde unul dintre cele mai vechi și frumoase cartiere din Capitală – Cotroceni.

Mențiunile în vechile hrisoave ale Țării Românești ne trimit, încă de acum peste 400 de ani, din timpul lui Mihai Viteazu, la un mic sat numit Cotroceni, aflat în mijlocul pădurii de atunci - cunoscuții Codri ai Vlăsiei -, care era situat în nordul Bucurescilor, cum se numea orașul la acea vreme.

La jumătatea secolului al XVII-lea, însuși Șerban Cantacuzino, cel care avea să devină, două decenii mai târziu, domnitor al Țării Românești, “se cotroci” o vreme în aceste păduri dese, care de altfel erau proprietatea sa, ceea ce, în limba de atunci, însemna “a se ascunde”, “a se refugia”, de Domnitorul Duca al cărui tron se străduia să-l uzurpe.

Șerban Cantacuzino, membru al celebrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor contribuie, mai târziu, la dezvoltarea locului prin construirea Mănăstirii Cotroceni, în semn de mulțumire față de locul care i-a salvat viața în timp ce era prigonit de Duca.  În apropierea lăcașului sfânt, Șerban Cantacuzino va construi apoi parcul și Palatul Domnesc, format din spații de locuit și diverse acareturi, pe locul actualului Palat Cotroceni. Din acestea, astăzi se mai păstrează cuhniile (bucătăriile). Ulterior, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Regele Carol I au folosit vechiul palat ca reședință de vară. În 1883 însă, primul rege al României moderne a construit pe aceste locuri actualul Palat Cotroceni, devenit în timp un simbol pe multiple planuri pentru București.

Vechea reședință regală, construită în stil clasic venețian, adăpostește acum sediul Președinției României, o parte a edificiului putând fi vizitată și purtând numele de Muzeul Cotroceni. Acest loc este puternic încărcat de semnificații. În 1916, de exemplu, Consiliul de Coroană reunit aici și prezidat de Regele Ferdinand a decis intrarea țării în primul Război Mondial, de partea Antantei.

După 1949, clădirea se va numi Palatul Pionierilor, iar în timpul comuniștilor, vechea mănăstire Cotroceni, puternic afectată de cutremurul din 1977, a sfârșit prin a fi demolată în 1984.

Cotroceni, acest splendid cartier al Capitalei de astăzi, mai este cunoscut drept zona cu străzi cu nume de doctori, căci istoria ultimelor două veacuri a locului este legată de medicină.

La jumătatea secolului al XIX-lea, doctorul francez Carol Davila a fost adus la București de Domnitorul Barbu Știrbey pentru a organiza sistemul sanitar. Acesta rămâne pentru totdeauna în țară, lucrând sub oblăduirea a trei conducători – lui Știrbey adăugându-i-se Alexandru Ioan Cuza și Carol I. Este profesor de chimie la Universitatea București, înființează școli medicale (de felceri, de chirurgie) și, mai apoi, Facultatea de Medicină, nume importante de medici fiind legate de-a lungul timpului de istoria acestui domeniu, în București. Multe dintre aceste nume se regăsesc printre străzile vechiului cartier Cotroceni, unde, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost construite unele dintre cele mai frumoase case din Capitală.

 


Trecutul și prezentul cartierelor din București

 

 

Imagine din cartierul Cotroceni

O adevărată oază de verdeață și liniște în orice anotimp, Cotroceni beneficiază de o mulțime de copaci seculari, dar și de parcuri și grădini unice. Și invităm turistul să viziteze frumoasa Grădină Botanică, aflată peste drum de Muzeul Cotroceni, înființată tot la inițiativa Dr. Carol Davila, în 1860, ca și Facultatea de Medicină și Farmacie. La vremea respectivă, aceasta se întindea pe o suprafață de doar 7 ha și se afla pe alt amplasament față de ziua de astăzi. După ce a intrat sub îngrijirea unui botanist, acesta a decis mutarea ei în centrul orașului, lângă Universitatea București, loc în care nu s-a putut dezvolta corespunzător.

În 1884, Grădina Botanică, avându-l acum la conducere pe prof. dr. Dimitrie Brandza, al cărui nume îl poartă în ziua de azi, va fi mutată definitiv pe actualul amplasament și va funcționa pe lângă Facultatea de Științe a Universității, întinzându-se de această dată pe mai bine de 18 ha. 

Tot atunci au fost construite și primele sere, în care au fost realizate principalele plantații de arbori și arbuști, acestea putând fi vizitate și în ziua de azi. Grădina a fost puternic afectată în timpul celui de-al doilea Război Mondial, aceasta fiind refăcută și schimbându-se substanțial după 1954.

Beneficiind de o varietate impresionantă de specii de arbori, arbuști și flori, constituind pentru mai bine de jumătate de an o adevărată simfonie de culori și miresme plăcute, Grădina Botanică este un loc romantic și liniștit, în mijlocul unui București fremătător, trepidant, care este locul predilect de recreere al studenților, al îndrăgostiților sau al trecătorilor dornici de puțină relaxare în aer liber.

Nu ne putem despărți de acest loc fără să vedem două repere ale ortodoxiei, perle arhitectonice și culturale: Biserica Sfântul Elefterie cel Nou, care străjuiește din 1930 frumosul Cotroceni, precum și Biserica Sfântul Elefterie cel Vechi, ctitorită cu două secole înaintea celei dintâi. Amândouă pot fi vizitate și lasă turistului dornic de istorie o impresie de neșters, făcând ca plimbarea prin acest minunat cartier, dar și prânzul sau cina la micile restaurante de pe străzile sale cu copaci seculari să completeze o atmosferă liniștită, veche și distinsă a orașului.

Zona Aviatorilor începe de la Piața Victoriei, flancată pe o parte de Palatul Guvernului României, o clădire realizată în perioada 1937-1944. Puternic avariat de bombardamentele celui de-al doilea Război Mondial, construit pentru a fi clădirea Ministerului de Externe, Palatul Victoria a avut mereu destinație administrativă, nefiind o clădire destinată vizitării.

 


Trecutul și prezentul cartierelor din București

 

 

Imagine din cartierul Aviatorilor

De cealaltă parte, Piața este străjuită de un adevărat ansamblu muzeistic, format din trei instituții de acest tip, care pot fi o adevărată “țintă” culturală pentru turistul dornic să cunoască Bucureștiul. Una dintre ele este Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa” – realizat în 1834 și care și-a început viața ca un muzeu cu destinație mixtă: antichități, curiozități naturale și obiecte de artă veche. Edificiul a fost modernizat în ultimul deceniu. Cel de-al doilea este Muzeul Țăranului Român – construit în 1912, în stil neo-românesc, fiind supranumit multă vreme “Muzeul de la Șosea”, instituția ocupându-se inițial de Etnografie, de Artă Națională, de Artă Decorativă și de Artă Industrială, cum îi spunea denumirea -, a avut o istorie învolburată în perioada comunistă, destinația clădirii fiind Muzeul Partidului Comunist. După revoluția din 1989 a redevenit Muzeul Național al Țăranului. A treia instituție de cultură este Muzeul Național de Geologie. Acesta a luat ființă printr-un decret regal, dat de Carol I odată cu cel care se referea la înființarea Muzeului Antipa, în 1906, clădirea fiind construită în stil neo-brâncovenesc. Încă de la început, instituția adăpostea colecții de minerale, roci și cristale, având și o bogată activitate de cerecetare în domeniu.

La doar câteva sute de metri distanță, la mijlocul Bulevardului Aviatorilor, se află Monumentul Eroilor Aerului, o construcție înaltă de 20 m, realizată în perioada 1928-1935 de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete în memoria aviatorilor români militari și civili, care au contribuit la dezvoltarea aviației române.

Cartierul Văcărești, care poartă numele unei vechi familii boierești, a găzduit o frumoasă mănăstire, construită la începutul a secolului al XVIII-lea, transformată în închisoare, devenită celebră după mai bine de un secol. Lăcașul de cult avea să fie propus în secolul al XX-lea pentru a deveni sediul Patriarhiei Române. Pentru că reprezentanții Bisericii Ortodoxe au dorit mai întâi renovarea și consolidarea acesteia, liderul comunist Nicolae Ceaușescu a hotărât demolarea ei, fapt care s-a realizat spre sfârșitul anilor ’80.

Ca atare, azi, Cartierul Văcărești  oferă posibilitatea turistului să admire ansambluri noi de locuințe, un modern centru comercial, Sun Plaza, dar și un monument natural unic – Parcul Natural Văcărești sau „Delta Văcărești”, așa cum este mai cunoscut de bucureșteni. Inițial, aici a fost un lac artificial, construit la sfîrșitul anilor ‘80, având o suprafață de aproape 190 de hectare. El făcea parte din proiectul de amenajare complexă a râului Dâmbovița, scopul inițial fiind să preîntâmpine producerea unor eventuale inundații ale Bucureștiului, cauzate de râu.

Lacul a fost umplut cu apă din Dâmbovița o singură dată, după care s-a considerat că soluția este prea costisitoare și deci nerentabilă, construcția fiind sistată în 1989, iar lacul părăsit.

În următoarele decenii, aici s-a dezvoltat, în mod natural, o bogată vegetație și faună, fiind identificate peste 90 de specii de păsări rare, fapt care a determinat ca, în 2014, Delta Văcărești să fie declarată arie protejată și transformată în Parcul Național Văcărești – un loc destinat exclusiv agrementului și vizitării -, o destinație naturală excepțională, absolut inedită pentru turistul venit să cunoască cât mai îndeaproape Bucureștiul.

 


Trecutul și prezentul cartierelor din București

 

 

Imagine din cartierul Văcărești

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Trecutul și prezentul cartierelor din București


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-28



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine