2020-07-04 02:17

30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?

 |  10:26
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?

„Atunci când nu ne educăm generația mai tânără în ceea ce priveşte adevărul istoric al celor 100 de milioane de victime ucise de regimurile comuniste în ultimul secol nu ar trebui să fim surprinşi de disponibilitatea ei de a îmbrăţişa ideile marxismului" - Marion Smith, director executiv al Victims of Communism Memorial Foundation.

O treime dintre cei din generaţia Millennials (respectiv cei născuți în perioada 1981-1996), ar vota în 2020 cu candidaţii de extremă stângă, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat la cererea Victims of Communism Memorial Foundation, un ONG cu sediul în Washington, SUA. „Amnezia istorică în ceea ce priveşte pericolele comunismului şi socialismului se manifestă pe deplin în raportul de anul acesta", spune Marion Smith, directorul executiv al ONG-ului. Potrivit YouGov, care a realizat sondajul, capitalismul a pierdut din popularitate, fiind sprijinit doar de jumătate dintre cei din generaţia Millennials.

Tocmai pentru ca totul să fie și pe înțelesul Millenials, dacă e posibil, se poate vedea în infografie (sursa: sputnik.md) derularea evenimentelor în ceea ce privește Revoluția Română din decembrie 1989. Printre multe altele, la 30 de ani de la Revoluție, figura lui Nicolae Ceaușescu – “element” reprezentativ al comunismului este departe de a se fi estompat. Potrivit sondajelor realizate de-a lungul timpului - sondaje de genul “L-ai vota pe Ceaușescu președinte al României?” – fostul lider comunist continuă să fie cel mai popular președinte al României contemporane.

Îngrijorările politologilor și analiștilor față de fenomenul „simpatiei” față de comunism constituie un subiect important, pe care îl vom mai aborda cu altă ocazie. Deocamdată, iată mai jos câteva episoade din „filmul” Revoluției Române din 1989. Mai întâi un mic, să-i zicem, context internațional. Acum 30 de ani intra în vocabularul românilor expresia “revoluția de catifea”. Prin acest concept erau desemnate procesele de schimbare a puterii în țările din tabăra socialistă din Europa Centrală și de Est. Chiar dacă în majoritatea cazurilor acestea erau însoțite de acțiuni de protest, au avut un caracter pașnic. România a fost singurul stat în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin acte de violență, iar conducătorii vechiului regim au fost executați.

Decembrie 1989

Revoluția de la Timișoara a avut loc între 16 și 20 decembrie 1989. Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluției în București. În ziua de 16 decembrie 1989, începe la Timişoara revoluţia care avea să provoace căderea comunismului în România, potrivit volumului "România 1989-2005. O istorie cronologică", de Stan Stoica (Ed. Meronia, 2005). Mai mulţi credincioşi reformaţi din Timişoara demonstrează paşnic, în jurul catedralei reformate din Piaţa Maria, împotriva unei decizii judecătoreşti prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la ea participând studenţi, muncitori, precum şi alţi locuitori ai oraşului. În jurul orei 16.00 se strigă „Jos cu Ceauşescu!". Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

În data de 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a convocat o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe. Anunță că a dat ordin să se tragă. Pe 18 decembrie, Ceaușescu își începe vizita în Republica Islamică Iran. După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul "Cenuşa".

La 20 decembrie 1989, demonstranții din Timișoara se grupează în Frontul Democratic Român. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar Timișoara devine primul oraș liber din România. Ceaușescu revine din Iran și decretează instituirea stării de necesitate.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român decide să organizeze în Piața Republicii – Piața Palatului din fața sediului Comitetului Central al PCR un mare miting popular care să condamne acțiunile huliganice de la Timișoara. Mitingul este transmis în direct la radio și televiziune și capătă, treptat, altă turnură decât cea căreia îi fusese destinat inițial…. Elena Ceaușescu încearcă zadarnic să liniștească participanții, iar panica se generalizează. Nicolae Ceaușescu părăsește balconul de la care vorbea. Transmisiunea este întreruptă. Mitingul se sparge. Pe străzi apar oameni care manifestă contra dictaturii. În cursul serii, oamenii încep să se adune în Piața Universității, lângă Intercontinental.

La Brașov, câteva zeci de oameni se adună în fața Comitetului Județean al PCR. Și la Sibiu ies în stradă câteva mii de manifestanți. La primele ore ale zilei de 22 decembrie 1989, marile uzine bucureştene îşi încetează activitatea. Grupuri masive de muncitori de la Griviţa Roşie, Vulcan, 23 August, Pipera, Republica, Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti se îndreaptă spre centrul Capitalei. În aceeași zi, Nicolae Ceaușescu anunță sinuciderea generalului Vasile Milea, pe care îl numește trădător și îl acuză că a sabotat aplicarea măsurilor și că a lucrat în strânsă legătură cu străinii. La ora 10.59, la radio este anunțată instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării. În jurul orei 13.00, sediile Radioului şi Televiziunii Române sunt ocupate de manifestanţi, postul de radio transmiţând în direct evenimentele. Televiziunea îşi începe emisia având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu. În cursul serii se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, care preia întreaga putere în stat.

În mai multe puncte din București începe să se tragă în cursul nopții de 22 spre 23 decembrie 1989. Se înregistrează victime în rândul armatei și populației. Este momentul în care soții Ceaușescu, reținuți de milițieni, sunt transferați de la sediul Inspectoratului de Miliție la Unitatea Militară 01417 din Târgoviște. În ajunul Crăciunului anului 1989, CFSN a adoptat măsuri excepționale. Este vorba despre încetarea focului în toată țara, predarea amendamentului aflat în posesia civililor către unitățile militare, precum și integrarea unităților Ministerului de Interne în structura MApN.

De Crăciun, pe 25 decembrie 1989, TVR anunţă că Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost judecaţi de un Tribunal Militar Extraordinar. Cei doi sunt executați prin împușcare în după amiaza aceleiași zile.

La 26 decembrie 1989, Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, prin decret al CFSN. La 27 decembrie 1989, este ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu - preşedinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi - Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar - Dan Marţian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.

Tirurile armelor de foc se termină la 28 decembrie 1989, ca urmare a măsurilor excepţionale luate de CFSN, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt înmormântaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.

Cu prilejul discursului de Anul Nou, la 31 decembrie 1989, președintele CFSN, Ion Iliescu a anunțat abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de consum, sistarea unor lucrări de investiţii costisitoare - Canalul Dunăre-Bucureşti, Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeş, zona liberă din portul Constanţa, Centrala termoelectrică Anina, Casa Poporului ş.a.- acordarea unor loturi în folosinţă personală de până la 5.000 mp membrilor cooperatori; declararea terenului aferent casei de locuit, anexelor gospodăreşti şi curţii din jurul acestora în zonele cooperativizate proprietate particulară a deţinătorilor, cu drept de înstrăinare ş.a.

Restul reprezintă alegerea fiecăruia de a se informa, documenta, de a cerceta…S-a scris și s-a comentat enorm pe subiectul Revoluției. Acum, la 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, este momentul comentariilor, analizelor, dezvăluirilor, cu privire la evenimentele din acea perioadă, pe înțelesul tuturor…Oare?


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-19

Mai multe imagini:
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom

30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom
30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom

30 de ani de la Revoluție: Derularea evenimentelor pe înțelesul tuturor. Oare?
zoom




Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz