2019-07-19 03:38

Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania

 |  21:01
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania

Dezvăluirile ministrului Fondurilor Europene (MFE), Cristian Ghinea, despre milioanele plătite firmelor controlate de Sebastian Ghiță, readuc în atenție companiile IT care se îmbogățesc din bani publici. Este vorba de acele căpușe ce profită de o necesitate vitală a statului, de a se moderniza. Implementarea unor software-uri complexe, care, în teorie, ar trebui să reducă birocrația și să ușureze activitatea unor instituții, se face, în multe cazuri, la prețuri foarte mari, iar calitatea serviciilor achiziționate, programe sau echipamente, nu se ridică la nivelul sumelor plătite. În plus, pentru a rămâne conectate la buget, contractorii se asigură că se vor ocupa și de întreținerea ori de dezvoltarea sistemelor. Contractele de mentenanță se derulează pe câte trei, patru sau chiar cinci ani și aduc câștiguri la fel de frumoase. Nume ca SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE sau S&T Romania erau, până nu de mult, sinonime cu reușita în domeniu. Aveam să descoperim că succesul lor era bazat pe corupție, evaziune fiscală, trafic de influență și multe conexiuni cu lumea politică. Personaje ca Sebastian Ghiță, Claudiu Florică sau Irina Socol au configurat, în timp, rețele de influență formate din parlamentari, miniștri, funcționari, prin intermediul cărora și-au plasat produsele în instituțiile publice. Investigațiile de presă și anchetele procurorilor au scos la iveală sumele enorme plătite sub formă de mită și comisioane.

Pionerii contractelor cu statul

Între primele tunuri din domeniul IT, între 2001 și 2009, se numără și cel dat de SIVECO România, fondată de Irina Socol. Prin HG 271/2001, Guvernul Năstase a înființat Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informației. Acesta a inițiat programul „Sistem Educațional Informatizat“, cu un buget de 200 de milioane de dolari. Obiectivul declarat era dotarea școlilor cu laboratoare informatice, pe parcursul a cinci etape.

Prima etapă, pilot, s-a derulat între 2001-2002, când un consorțiu format din SIVECO, IBM şi Hewelet Pakcard a fost desemnat să se ocupe de dotarea liceelor cu calculatoare. La finalul etapei, Ministerul Educaţiei a negociat încă un contract cu consorțiul SIVECO pentru informatizarea a 1.061 de licee, costurile ridicându-se la aproape 52 de milioane de dolari. S-a dovedit o afacere păguboasă pentru statul român, dat fiind că unele echipamente au fost cumpărate cu prețuri duble față de cele practicate pe piața liberă.

În 2004, printr-o altă Hotărâre de Guvern, „Sistemul Educațional Informatizat“, ajuns în cea de-a patra etapă de implementare, a devenit de interes național. Ministerul Educației a achiziționat, de la SIVECO, HP România și IBM România, tehnică de calcul și servicii de 96 de milioane dolari, în condițiile în care primise și oferte mai mici. 

În 2005 au apărut primele semne de întrebare în legătură cu sumele plătite. O comisie înființată de ministrul Educației, Mircea Miclea, a concluzionat că monitoarele de computer au fost plătite dublu, softurile școlare aveau prețuri nefundamentate iar valoarea asistenței tehnice a fost exagerată. Comisia a recomandat suspendarea acordului și organizarea unei licitații. Fără succes, însă: la scurt timp, a intrat în linie dreaptă și faza a cincea a proiectului.

În 2008, la finalul programului, Ministerul Educației susţinea că au fost dotate peste 4.600 de laboratoare școlare şi au fost create 1.335 de lecţii interactive.

Abia în 2014, DNA a deschis o anchetă asupra programului de informatizare a școlilor. Investigația a pornit de la o serie de contracte fictive încheiate de SIVECO cu mai multe firme fantomă şi offshore-uri, fapt ce a dus la arestarea Irinei Socol. Procurorii au arătat că SIVECO s-a folosit de acestea ca să retragă mari sume de bani cu care au fost mituiți funcționari ai statului.

Prejudiciul a fost calculat la 7 milioane de euro și a fost achitat integral. Trimisă în judecată, Irina Socol a fost condamnată definitiv, în 3 mai 2016, de către Curtea de Apel București, la 2,6 ani de închisoare cu executare.

Afacerea Microsoft, cutremurul care a zguduit din temelii clasa politică

În 2003, Guvernul României a propus încheierea unui acord-cadru cu Microsoft pentru achiziția a 50.000 de licenţe pentru sisteme de operare destinate administraţiei centrale, cu un discount de 50%. Ca și în cazul SIVECO, programul a primit un titlu pretențios, „Parteneriatul Strategic între Guvernul României şi Microsoft“. Guvernul a primit o ofertă comună, de la Fujitsu Siemens Computers, condusă de Claudiu Florică, şi Microsoft România, reprezentată de directorul general Silviu Hotăran, în valoare de 41.909.325 dolari.

Cu câteva zile înainte de parafarea înțelegerii, Florică a venit cu o altă propunere: autoritățile să închirieze licențele pe cinci ani pentru 43.665.855 de dolari, cu 1,5 milioane de dolari mai mult. Contractul de închiriere a fost parafat de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu, Marcus Dekan şi Heins Mazinger de la Fujitsu Siemens Computers, pe 54.567.465 de dolari.

Au urmat cinci actele adiționale, primul fiind încheiat în 2004, pentru achiziția de softuri educaționale la prețul de 19.370.500 de dolari. Alte două acte datează din 2008, unul având ca obiect închirierea a 39.385 de licenţe pentru 26.172.156 de dolari iar al doilea privind o plată suplimentară, către Fujitsu, de 5 milioane de dolari, fără să se specifice motivul. A patra suplimentare a fost aprobată de  Ministerul Tehnologiei și a avut ca obiect închirierea, pentru jumătate de an, a 63.799 licenţe la 27 de milioane de dolari.

În 2014, DNA a început verificarea contractului, Claudiu Florică fiind acuzat că a pus bazele unei rețele de influență prin intermediul căreia a mituit politicieni și miniștri pentru a obține afacerea.

În 2009, odată cu Guvernul Boc, afacerea Microsoft a intrat într-o altă fază. Claudiu Florică a aflat că Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei a fost desemnat să organizeze o licitație pentru un contract nou. El a apelat la Dinu Pescariu, Dumitru Nicolae Niro, Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan - Pinalty, care i-au facilitat accesul la ministrul Gabriel Sandu.

În cadrul anchetei, Florică a povestit în ce condiții a bătut palma cu Sandu și cum a fost împărțită șpaga,  de către Dorin Cocoș. Astfel, 2.300.000 euro urmau să ajungă la ministru, prin ESSIM Partners din Cipru, 4.000.000 îi erau destinate lui Pinalty, prin DD Land Oil din Cipru, iar diferenţa de 9.000.000 euro urma să fie împărțită între Pescariu și Cocoş.

Odată stabilite detaliile, Ministerul Comunicaţiilor a organizat licitația. Caietul de sarcini a fost atât de complicat, încât doar D-Con.net, controlată de Florică, s-a prezentat și a câștigat. Statul a plătit 96 de milioane de euro pentru licenţe, fără nici un discount, deși Florică obținuse de la Microsoft o reducere de 65%.

În 2011, la solicitarea Ministerului Educației, noul ministru al Comunicațiilor, Valerian Vreme, a achiziționat, tot prin Florică, 179.259 licenţe pentru pachete Desktop Educaţional şi 6.828 licenţe Windows Server, plătind 14 milioane de euro. Un an mai târziu, Corpul de Control al Primului Ministru a concluzionat că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a cerut mai multe licenţe decât computerele existente. Raportul a ajuns și la DNA care a extins investigația și pentru al doilea contract.

Afacerea Microsoft s-a derulat de-a lungul a trei guverne și a costat statul 105 milioane de dolari şi 110 de milioane de euro, chiria unor software, la preţ dublu. În 2013, România a cumpărat licențe Microsoft plătind încă 33 de milioane de euro. Surse judiciare spun că aceiași variantă de soft putea fi achiziționată de patru ori mai ieftin, în 2004.

Primele sentințe în dosarul Microsoft au fost date în primăvară, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Au primit condamnări cu executare Dorin Cocoş (doi ani), Gabriel Sandu (doi ani) şi Gheorghe Ştefan (trei ani) și cu suspendatre Dumitru Nicolae Niro (un an și jumătate).

Rețeaua lui Ghiță

Deputatul PSD Sebastian Ghiță controlează peste 50 de firme, conform DNA, care participă la licitații pentru furnizarea de echipamente sau implementarea unor soluții informatice. Companiile sale prestează servicii și pentru alți operatori economici angajați în contracte cu statul.

Cea mai importantă firmă, dintre cele fondate de Ghiță, este Teamnet International, înfiinţată în 2001 ca parte a grupului Asesoft, unul dintre cei mai importanți furnizori de sisteme IT pentru companii și instituții publice. Teamnet este deținut, în prezent, de mai multe persoane fizice și juridice, între care Bogdan Nedelcu, Bogdan Padiu și Ion Ovidiu Traşcu sunt foști colegi de liceu și prieteni ai lui  Sebastian Ghiță.

Teamnet a derulat contracte cu ministerele Afacerilor Externe, Educației, Agriculturii,  Comunicațiilor, cu APIA sau cu Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM).

În 2015, un consorțiu format din Teamnet International SA, Teamnet Solutions International, S&T România, Quality Business Solutions (Dumitru-Octavian Nicolau) a încasat 12,67 milioane de lei, de la STS, pentru modernizarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 din Bucureşi şi Ilfov. O parte dintre lucrări au fost subcontractate unei alte firme din grupul Teamnet, Teamnet Project Management Solutions.

De curând, așa cum a scris PUTEREA, firma a obținut un alt angajament pe patru ani, de 7,5 milioane de euro, pentru asigurarea mentenanței Sistemului Informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (SI-AFIR).  Sistemul a  fost înființat de Teamnet Internațional, avînd ca beneficiar AFIR, pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare rurală, în conformitate cu procedurile AFIR, cu legislația națională și comunitară, precum și recomandările CE.

Columbo la Inspecția Muncii, un monopol Teamnet

Denumit SIAMC și alintat, la nivel intern, cu apelativul Columbo, sistemul informatic al Inspecției Muncii este accesat de inspectorii ITM aflați în teren pentru a verifica datele privind un angajatorii sau salariații și pentru a ține evidența controalelor efectuate. Realizarea sa a costat peste 7,7 milioane de euro și a fost încredințată, în 2014, către Teamnet International. Implementarea proiectului s-a făcut în șapte luni, firma având obligația să asigure garanția și mentenanța vreme de cinci ani.

 Cu toate acestea, în octombrie 2015, Ymens Teamnet, altă companie din grup, a obținut un acord cadru, pe cinci ani, de peste 2,2 milioane de euro, pentru servicii de întreținere și dezvoltare. Atribuirea contractului a fost justificată de Autoritatea Contractantă prin nevoia introducerii unor funcționalități noi, care să asigure adaptarea sistemului la schimbările legislative și de procedură.

O afacere bolnavă: mentenanța pentru cardul de sănătate

Teamnet International va asigura mentenanța pentru sistemul informatic al Cardului Național de Asigurări de Sănătate (CEAS) și pentru Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Pentru CEAS, Teamnet va încasa 14,8 milioane lei iar pentru PIAS 7,5 milioane lei. Contractele vor acoperi o perioadă de trei ani și vor avea ca obiect furnizarea serviciilor de help-desk și suport tehnic.

Sistemul informatic CEAS a costat peste 87,6 milioane lei fără TVA şi a fost implementat de asocierea HP România şi Novensys Corporation, având ca subcontractant SIVECO, contractul fiind atribuit în aprilie 2012.

Încă de la recepție, CEAS a avut probleme de funcționare, înregistrând blocaje periodice. Un studiu al Colegiului Medicilor Bucureşti arată că 58% din medici se confruntă cu blocări ale sistemului cel puţin o dată pe săptămână. Cercetarea mai arată că 49% din medicii nu pot elibera reţete şi trimiteri pentru unul - cinci pacienţi, iar 30% pentru cinci - zece pacienţi, din cauza CEAS. În medie, validarea cardului de sănătate durează cinci minute, spun jumătate din respondenţi.

Teamnet Internațional este una din firmele ale căror conturi au fost sechestrate de DNA, ca măsură asiguratorie într-un dosar de corupție în care este implicat Sebastian Ghiță. Deputatul PSD a fost trimis în judecată de DNA Ploiești pentru dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, șantaj, folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și conducerea unui vehicul fără permis.

Sistemul Informatic al Registrului Electoral

Sistemul Informatic al Registrului Electoral (SIRE) a fost creat și dezvoltat, pentru Autoritatea Electorală Permanentă, de SIVECO și ASSECO SEE, două firme care, ulterior, au beneficiat de numeroase contracte pentru alte servicii conexe. Li s-au mai alăturat, Teamnet Internațional și XOR-IT Systems, apropiate lui Sebastian Ghiță.

ASSECO SEE a fost înființată de grupul polonez ASSECO prin fuziunea a trei firme românești, NET Consulting, FIBA Software și Probass. Cu NET Consulting, altă companie cu lipici la banul public, polonezii au preluat și afacerile de furnizare echipamente IT și software destinate organizării alegerilor. 

Primul contract pentru înființarea SIRE a fost atribuit, în 2011, consorțiului SIVECO – ASSECO SEE contra sumei de 11.662.396 de lei fără TVA. Sistemul inițial a fost updatat, cu ritmicitate, contractele fiind atribuite, de regulă, prin negociere directă fără anunț de participare.

În 2012, Teamnet Internațional a încasat 4.884.765 lei fără TVA pentru o aplicație utilizată la alegerile locale. XOR-IT Systems SRL, a primit 1.973.500 de lei fără TVA, pentru servicii de arhivare computerizată a listelor electorale și implementarea unui sistem de gestiune a arhivei electronice generate la  referendumul pentru demiterea președintelui. În același an, SIVECO a încasat 1.000.000 de lei pentru o aplicație destinată sistemului informatic al Registrului Electoral. Asocierea SIVECO, ASSECO SEE și Teamnet Internațional a primit 7.180.000 lei, pentru software-ul destinat numărării și centralizării voturilor la alegerile parlamentare.

Anul 2014 a fost prolific pentru ASSECO SEE și SIVECO care au câștigat bani din serviciile prestate pentru extinderea infrastructurii Registrului Electoral. ASSECO a derulat patru contracte în schimbul cărora a încasat 18.869.000 lei. La rându-I, SIVECO a beneficiat de două angajamente în valoare de 10.010.000 de lei. XOR-IT Systems SRL a fost angajată, din nou, pentru a realiza arhiva electronică a listelor electorale pentru europarlamentare și a primit 1.448.000 de lei.

În 2015 asocierea SIVECO-ASSECO SEE a derulat un alt contract pentru extinderea mentenanței SIRE în valoare de 440.000 de lei, primit prin negociere directă. La finalul aceluiași an, consorțiul format din Net Brinel (lider), SIVECO, ASSECO SEE, Teamnet Solutions International) și SafeTech Innovations (subcontractori SIVECO) au primit un alt angajament, de la AEP, pe patru ani, pentru întreținerea și dezvoltarea SIRE, cu noi funcționalități, între care un modul de gestiune a voturilor din Diaspora. Valoarea contractului a depășit 8,2 milioane de euro.

SMISU, un eșec S&T România

S&T România SRL este deținută de Computer Betting Company GMBH - 87,69%, S&T System Integration&Technology Distribution AG - 1,01% și de Quality Business Solutions SRL - 11,29%. Societatea a fost înființată ca filială a S&T System Integration&Technology Distribution AG - Austria. Numele firmei a apărut și în dosarul Microsoft, fiind implicată în rețeaua construită de  Claudiu Florică prin care au fost furnizate echipamente IT și licențe către Ministerul Educației.

În anul 2008, S&T România a fost angajată să implementeze Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU), finanțat de Banca Mondială cu 7,5 milioane de euro, pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Sistemul trebuie să conecteze centrele operaționale și să asigure suport în luarea deciziilor în situații de criză ce implică gestionarea de către comitetele pentru situații de urgență.

Afacerea SMISU a fost demarată de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David. Alături de S&T România, în proiect a fost cooptată și o firmă din Marea Britanie, APD Communications Ltd.  Proiectul care a costat aproximativ 7,5 milioane de euro urma să fie implementat în 12 luni. Deși au trecut opt ani, de la lansare, SMISU nu funcționează nici în prezent la parametrii la care a fost proiectat.

Portalul E-Viza împărțit între Ghiță și Nicolau

În 2014, S&T Romania a preluat o parte din activitatea Quality Business Solutions SRL, firmă care îl are ca asociat pe Dumitru-Octavian Nicolau, partener de afaceri cu Sebastian Ghiță, Nicolae Badea (Computerland), cu Tiberiu Urdăreanu (UTI Grup). Nicolau și Ghiță au colaborat în 2013 la implementarea proiectului „E-VIZA“, portalul electronic pentru obţinerea vizelor, al cărui beneficiar a fost Ministerul Afacerilor Externe. Contractul de 20,4 milioane lei a fost atribuit Teamnet International care l-a împărțit cu Quality Business Solutions SRL (30%) și Asesoft International (10%).

Acuzațiile ministrului Ghinea

La audierile de la comisia parlamentară pentru afaceri europene, ministrul Cristian Ghinea a declarat că pe vremea Guvernului Ponta s-a propus ca sistemul informatic gestionat de MFE să fie dezvoltat din resurse interne, pentru a fi evitate achizițiile publice. Beneficiarul afacerii ar fi, potrivit ministrului, firmele controlate de Ghiță. Ulterior, Ghinea a prezentat un raport preliminar al  Corpului de Control potrivit căruia, în perioada 2010-2015, grupul lui Ghiță a încasat, ca beneficiari sau contractori, 750 milioane lei.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-07-10

Mai multe imagini:
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom

Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom

Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom
Căpușele IT: SIVECO, Asesoft, Teamnet, ASSECO SEE, S&T Romania
zoom





Parerea ta...

MAFIA IN FLOARE - COLABORARE
10 Iul 2016

IAR MAGARI ISI VAD DE AFACERI IN GASCA MAI DEPARTE . BRAVO STATULE SI TIMPITI TAI COMPLICI .
GHINET
11 Iul 2016

Vai mama lui Ghinea asta ...........nu erau firmele astea, erau altele. Cu cineva trebuia facuta informatizarea. Vedeti partea buna a lucrurilor, SUNT FIRME ROMANESTI, banii au ramas in tara.....romanii au incasat salarii...etc
@GHINET
11 Iul 2016

nu uita sa treci pe la casierie, ti-a pregatit tatuca Ghita un plic.
AUZI GHINET
11 Iul 2016

De aia nu merg soft-urile de Apia si Afir , sa vezia acolo frauda, caiete de sarcini trucate si mizerie cacalau ! Cand o sa intre DNA-ul si in astia cu control din 2012 pana in prezent .
OLX
11 Iul 2016

Ce bataie de joc,...ce HOTII cu sume IMENSE !!! Cand au jefuit Tara Romaneasca si Moldova, turcii si tatarii au fost niste copilasi fata de cei care au jefuit Romania dupa 1990 !!! Si judecatorii i-au scapat cu 1-2 ani de inchisoare in conditiile in care sumele sunt convins ca NU VOR MAI PUTEA FI RECUPERATE !!!
PARADISUL DISTRUGERI
11 Iul 2016

VACAROIU SI ISARESCU , CEI MAI MARI HOTI , CARE ACOPERA FURTURILE .SA IL PUNA PE VILCOV PRESEDINTE LA BANCA NATIONALA , CEL MAI CORECT BANCHER .
ALIN
15 Iul 2016

Cea mai mare hotie in lume cu vanzari de produse it este realizata de Microsoft. Mituirea oficialilor cu sute de miliarde de dolari in toata lumea pentru a cumpara un OS de '2 bani' plin de buguri si cel mai vulnerabil la virusi.
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray