2019-09-20 04:25

Caracatița intereselor uriașe „țesute” de IRIDEX, timp de 20 de ani, în jurul gropii de gunoi de la Chiajna

 |  09:00
Caracatița intereselor uriașe „țesute” de IRIDEX, timp de 20 de ani, în jurul gropii de gunoi de la Chiajna

Groapa de gunoi de la Chiajna a țesut, de-a lungul timpului, o uriașă caracatiță a intereselor și aranjamentelor, unele cu iz penal, prin implicarea directă sau indirectă a foștilor primari ai Capitalei, Viorel Lis și Traian Băsescu, a edilului comunei Chiajna, Marian Minea, dar mai ales a fostului primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman.

Însă, în centrul acestei afaceri de zeci, sau poate chiar sute, de milioane de euro, este omul de afaceri Corneliu Pascu, directorul general al IRIDEX, un apropiat al mogulului Dan „Felix” Voiculescu. Mai mult, afacerea nu putea prospera și nu s-ar fi putut perpetua fără sprijinul „dezinteresat” unor instituții ale statului, dar și prin non-combatul altora, precum SRI.

   

Teleportare controlată de interese, de la Giulești-Sârbi la Chiajna

Istoria afacerii Iridex a început în 1998, când se emite Hotărârea de Acceptare nr.2158/11.12.98 privind adjudecarea licitației organizată de Primăria Municipiului București și JICA (Japan Internațional Cooperation Agency) având ca obiect ecologizarea depozitului de deșeuri Giulești-Sârbi, precum și proiectarea, execuția și exploatarea unui depozit ecologic. Însă, anterior, pe 21.07.1998, Consiliul Local Chiajna și primarul Mircea Minea își dau acordul către IRIDEX, reprezentată prin directorul general Corneliu Pascu, pentru concesionarea a 165.000 mp (teren agricol și pășune, neatribuit la aplicarea Legii 18/1991 și aflat în administrarea C.L. Chiajna). Anul următor, mai exact pe 01.03.1999, se semnează Protocolul nr. 946 privind schimbarea locației din licitație, între Primăria municipiului București, reprezentată de viceprimarul Dumitru Enescu și IRIDEX, reprezentată prin directorul general Corneliu Pascu, câștigătorul licitației privind proiectarea, execuția și exploatarea unui depozit ecologic în zona Giulești-Sârbi.

De fapt, obiectul acestui protocol vizează schimbarea locației de la Giulești-Sârbi, din Sectorul 6 (unde se afla depozitul de deșeuri menajere ce ar fi trebuit ecologizat), la Chiajna (teren pășune și agricol aparținând Primăriei Chiajna) și concesionarea, atenție!, fără licitație, în regim de extindere a unei suprafețe de teren de 700 mp solicitată de IRIDEX Group, prin dosarul 2.533 din 22.06.1998, limitrof unui teren proprietate a IRIDEX Group, situat în Șos. București-Ploiești nr.15, în Sectorul 1. Ulterior, pe acest teren din Sectorul 1 al Capitalei unde se vor ridica spațiile de birouri ale IRIDEX, se va regiza și pune în scenă un aranjament imobiliar incredibil între Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, și firma Iridex.

Cum se exploatează o „confuzie” 

La câteva zile după semnarea acestui protocol, mai exact pe 11.03.1999, se încheie contractul nr. 955 între Primăria Municipiului București, reprezentată de Primarul General Viorel Lis, și IRIDEX Group Import Export SRL, prin directorul general Corneliu Pascu, privind „Proiectarea, execuția, exploatarea și postmonitorizarea unei rampe ecologice de depozitare a deșeurilor situate în zona Giulești-Sârbi pe terenul identificat conform planului de situație”.

Capacitatea depozitului este de 4.500.000 mc, iar durata contractului este de 20 de ani, luându-se în calcul o cantitate medie de deșeuri menajere și stradale pe an este de 225.000 tone/an. Potrivit acestui contract, costul de colectare a gunoiului menajer este 8,5 USD/tona de deșeuri, dar pentru primii doi ani tariful de colectare este de 12,5 USD/tonă deșeuri. Dar, în contract se strecoară o primă neconcordanță menită să genereze confuzie între volumul depozitului -capacitatea cotată în metru cub - și costul depozitării deșeurilor per tonă. Astfel, dintr-o notă aflată la Primăria Capitalei, rezultă că 1 mc de deșeuri are 0,8 tone greutate. Ulterior, această confuzie va fi exploatată de către toate depozitele de deșeuri ce facturează conform greutății și nu volumului, iar Autorizația de Mediu va fi data pe volum-mc.

Concesionare da, subcontractare ba

La scurt timp după parafarea acestui protocol pentru depozitarea deșeurilor la Giulești-Sârbi, se încheie, pe 24.03.1999, contractul de concesiune nr. 903 între Primăria Chiajna, reprezentată de Mircea Minea, care este și astăzi primar, și IRIDEX Group Import Export SRL, reprezentată de Corneliu Pascu, pentru terenul de 165.000 mp. Obiectul contractului constă în cedarea către concedent - Primăria Chiajna, și preluarea în concesiune de către concesionar, adică IRIDEX, a terenului situat în București, Sector 1, în suprafață de 165 000 mp, identificat în planul de situație în vederea proiectării, execuției și exploatării de către IRIDEX a unui depozit ecologic de depozitare a deșeurilor urbane. Durata contractului este de 20 de ani de la data încheieri Procesului Verbal de Predare-Primire, adică de la 13.08.1999, iar, surprinzător, contractul poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa inițială (10 ani), prin simplul accord de voință al părților, dar la valoarea de 0,20 USD/mp și TVA inclus. Dar, atenție, conform art. 17, alin. 7, se interzice concesionarului, adică firmei Iridex, în toate cazurile, de a subconcesiona în tot sau în parte, unei alte persoane obiectul concesiunii. Însă, IRIDEX vinde către firma Stericycle incineratorul de deșeuri periculoase construit pe terenul concesionat - hala I și pe terenul achiziționat ulterior de IRIDEX - hala II.

Băsescu autorizează depozitarea deșeurilor … fără număr

Pe data de 30.08.1999, primarul Viorel Lis emite autorizația de construire nr. 14R, pentru celulele C1 și C2 ale depozitului de la Chiajna, cu o capacitate de depozitare de 95 000 mc. Totodată, se solicită în autorizație realizarea unei liziere de protecție, ce va avea în această etapă 3.000 mp și va consta din două rânduri de pomi de talii diferite, lățimea zonei fiind de 5,00 metri. Dar, nici până azi liziera nu a fost realizată, deși este foarte clar stipulată în autorizația de construire. Ulterior, pe 22.08.2001, primarul general al Capitalei de atunci, Traian Băsescu, emite autorizația de construire nr 18 R pentru celulele C3, C4 și C5, dar fără a menționa în autorizație și capacitatea de depozitare.

Non-combatul SRI în afacerea imobiliară regizată de Iridex

Începând cu anul 2000, firma IRIDEX trece la achiziția terenurilor limitrofe depozitului de la Chiajna, cumpărând 15 parcele de teren și comasându-le ulterior într-o suprafață de 99.665 mp, aflați în continuarea suprafeței concesionate și limitrofe cu poligonul SRI - teren de 110 000 mp -, pe care ulterior se vor depozita „necontrolat” deșeuri din construcții și demolări. De altfel, surprinzător, SRI va renunța la acest teren, devenit un depozit necontrolat de deșeuri, învecinat cu depozitul de deșeuri pe teren privat aparținând IRIDEX, iar terenul va trece în proprietatea și administrarea Primăriei Municipiului București.

Extindere ilegală, dar garantată și parafată de Chiliman

Pe data de 31.05.2010, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman eliberează autorizația de construire nr. 182/17/P.6052, pe terenul proprietatea Iridex, pentru „continuare la lucrările rampei ecologice de depozitare deșeuri prin realizarea compartimentelor 6 și 7”. De fapt, este vorba de extinderea depozitului inițial cu un nou depozit cu celulele C6, C7 și C7’. Justificarea extinderii din partea IRIDEX o constituie necesitatea atingerii capacității de depozitare de 4.500 000 mc. Dar, la acea dată nu exista o solicitare în acest sens depusă la Primăria Municipiului București și nici motivația pentru care un agent economic privat investește 5.000 000 euro în cumpărarea unui teren în folosul municipalității. La acel moment, pe celulele C1-C5 nu se atinsese cota de depozitare de 75% care să necesite legal pregătirea altor spații de depozitare. În Autorizația Integrată de Mediu nr 15, revizuită în 2013, se precizează că la acea dată erau depozitate 2.700 000 mc de deșeuri, ceea ce însemna cam 60% din capacitate după 13 ani de utilizare.

Astfel, prin această autorizație capacitatea depozitului este extinsă de la 4.500 000 mc, pentru celulele C1-C5, la 6.000 000 mc, prin adăugarea celulelor C6, C7 și C7’. Acest lucru s-a făcut fără ca la dosarul de Autorizație de Construcție eliberată de Primăria Sectorului 1 să existe un referat de necesitate sau o solicitare a extinderii, și fără un protocol de extindere a depozitului, de pe terenurile autorităților locale, pe teren privat. Practic, prin emiterea Acordului de Mediu nr. 1 din 20.01.2010, s-a aprobat realizarea unui nou depozit de deșeuri, cu o capacitate de 1.600 000 mc, cu încălcarea tuturor normelor legale în vigoare și eludarea tuturor obligațiilor fiscale: amplasare pe un teren privat fără ca Primăria Municipiului București să solicite acest lucru, lipsa garanției de operare și lipsa constituirii fondului de închidere și post-închidere, cu sprijinul Agenției de Protecția Mediului București, autoritatea ce a eliberat Acordul de Mediu. În forma continuată pe parcursul emiterii Acordului de Mediu și a Autorizației Integrate de Mediu, cu revizuirile aferente, se omite prevederea legală a depunerii planului de închidere și monitorizare post-închidere a depozitului, fiind folosită greșit solicitarea „plan de încadrare în zonă și a planului de situație”. Acest fapt a dus la posibilitatea eludării constituirii garanției de operare și a fondului de închidere conform HG 349 art. 11-13.

Aparența de legalitate ascunde un ghem de interese

Pentru a da o notă de legalitate ingineriilor mai sus menționate, deși în Autorizația Integrată de Mediu nr.15, revizuită la data de 10.06.2013, este menținută capacitatea de depozitare totală de 4.500.000 mc (stabilită prin Contractul cu Primăria Municipiului București din 11.03.1999), Agenția de Mediu București crește prin Autorizația Integrată de Mediu nr.15, revizuită la data de 15.09.2014, capacitatea de depozitare totală la 6.000 000 mc. În realitate, se adaugă capacitățile celulelor 6,7 și 7’  de 1.598.970 mc, la celulele 1-5, autorizate legal pentru capacitatea de 4.500 000 mc.

În plus, deși această investiție privată ar fi necesitat o Autorizație Integrată de Mediu separată, include în Autorizația existența și o serie întreagă de instalații necesare preluării, prelucrării și valorificării deșeurilor, precum instalația de tratare mecanică a deșeurilor – 180.000 tone/an, instalația de sortare a deșeurilor menajere și industrial asimilabil – 90.000 tone/an, instalația de epurare ape uzate – 114.045 mc/an, instalația de producere energie electrică din gazul de deposit - 3,6MW (3.600 KWh), instalația de producere energie termică - 1,8 MW și instalația de procesare a deșeurilor din construcții și demolări – 9.000 tone/an.  Dar, pentru derularea operațiunilor cu instalațiile de mai sus este obligatorie emiterea Autorizației de Construire (existentă pentru stația de sortare și prelucrare deșeuri municipale - emitent Primăria Chitila - Autorizația de Construire nr 57 din 26.06.2012), cât și Delegarea de gestiune din partea Primăriei Municipiului București, proprietara deșeurilor municipale. Această delegare se poate emite doar prin Hotărâre de Consiliu General, care nu există.

Totodată pe amplasamentul depozitului IRIDEX se desfășoară și alte activități cuprinse în aceeași Autorizație Integrată de Mediu din 2014, respectiv producția de energie electrică și termică - cod CAEN 3511, comercializarea de energie electrică și termică - cod CAEN 3514, colectarea și epurarea apelor uzate - cod CAEN 3700, colectarea deșeurilor nepericuloase - cod CAEN 3811, recuperarea materialelor reciclabile sortate - cod CAEN 3882 și comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor - cod CAEN 4677.

Practic, Agenția de Mediu București încearcă, în 2017, să mențină în Autorizația Integrată de Mediu nr 15 capacitatea totală de depozitare de 6.000 000 mc, din care depuse la data revizuirii autorizației 4.800 000 mc, pentru ca, în forma emisă în 15.02.2017,să corecteze eroarea din ultimile două revizuiri (din 2014 și proiectul din 2017) și să noteze „capacitatea maximă de depozitare în cele 7 compartimente - 4.500.000mc, astfel compartimentele 1-5 pe care s-a sistat depozitarea, sunt închise provizoriu și vor urmă procedura de închidere finală, compartimentele 6-7 cu o capacitate de 1.598.970 mc (conform accord de mediu nr.1/20.01.2010), pe care la data de 01.12.2016 era depozitată o cantitate de 370.000 mc”. Astfel, restul activitățiilor „autorizate” în 2014 rămân valabile!

Ilegalitățile „regizate” de Iridex la Chiajna au girul edilului Mircea Minea și al A.N.R.S.C.

Trebuie precizat că, în planul regional pentru gestionarea deșeurilor pentru regiunea 8 București - Ilfov, aprobat prin ordinul nr. 1364/2006 și publicat în Monitorul Oficial, se precizează că pentru depozitul ecologic Chiajna este alocată o suprafață de 27 ha. Însă, ulterior, în Master Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București, pus în dezbatere pe site-ul Primăriei Municipiului București, la pagina 173, se face mențiunea că „depozitul în funcțiune din 1999 a fost proiectat cu o capacitate totală de 4.5 milioane mc și ocupă o suprafață totală de 24 ha”,  iar la pagina 380 se menționează că „acest contract expiră în 2019” și că Municipiul București va trebui să organizeze licitații conform prevederilor în vigoare pentru delegarea gestiunii activității de depozitare.

Dar, în Autorizația Integrată de Mediu nr. 15/14.02.2018, publicată pe site-ul APM București, se menționează, la pagina 10, că aceasta a fost emisă pentru un amplasament de 27,5 ha. Însă, contractul nr 955/11.03.1999 se referă la o suprafață de doar 16,5 ha. Pe de altă parte, actul additional nr.3, încheiat în martie 2019, nu prevede extinderea suprafeței de la 16,6 ha la 27,5 ha, singura mențiune făcută fiind cea de prelungire a valabilității cu 1 an.

Din corespondența purtată între PMB și Sectorul 1 reiese că nu există actele adinționale nr.1 și nr.2 și că s-a creat o confuzie prin asimilarea anexelor 1 și 2 drept acte adiționale. Presupunând că aceste acte adiționale există, și că prin intermediul acestora suprafața alocată contractului de asociere pentru operarea depozitului a fost extinsă, după anul 2006 - când a intrat în vigoare legea serviciilor de salubritate  care prevede obligația delegării prin concesiune -,  contractul nr 955/11.03.1999 nu mai putea fi modificat prin extinderea suprafeței, prin urmare respectivele acte adiționale sunt ilegale. 

Dacă UAT Chiajna, condusă și atunci și acum de edilul Mircea Minea, ar fi fost interesată să extindă suprafața alocată pentru contractul de concesiune  în baza căruia a pus la dispoziția IRIDEX terenul pentru construcția depozitului, conform legii trebuia să organizeze licitație pentru construcția și operarea  depozitului, așa cum prevede HG 349/2005. Totodată, în conformitate cu prevederile Autorizației Integrate de Mediu nr. 15/14.02.2018, suprafața de 16,5 ha, singura suprafață legal atribuită pentru operarea depozitului, a fost epuizată de mult timp, ținând cont că la data emiterii autorizației suprafața utilizată era de circa 27,5 ha, deci ne aflăm în situația în care contractul a încetat datorită saturării capacității. Care este contractul de concesiune pentru suprafața de 11 ha în baza căruia se menține licența ANRSC clasă 1 emisă pentru depozitul Chiajna operat de Iridex Import Export SRL?  Greu de spus și de demonstrat!

Precizăm că începând cu anul 2006, când au intrat în vigoare Legea serviciului de salubrizare a localităților nr 101/2006 și Legea serviciilor comunitare de utilitătii publice nr. 51/2006, contractele pentru delegarea serviciilor publice pentru gestionarea deșeurilor trebuie să fie atribuite prin licitație. Prin urmare extinderea suprafețelor pentru depozitele de deșeuri în baza contractelor încheiate anterior anului 2006 nu se poate face cu acordul părților, fiind obligatorie inițierea unei proceduri de atribuire prin licitație. În plus, începând cu anul 2005, odată cu intrarea în vigoare a HG 349/2005, apare obligația ca terenul pe care se edifică depozitele de deșeuri să fie în proprietatea Consiliilor locale sau județene.

Potrivit documentelor deținute de PUTEREA, titularul licenței, adică Iridex, are obligația de pune la dispoziția celor interesați toate informațiile de interes public privind serviciul prestat utilizatorilor, adică oricărui cetățean al Capitalei, agent economic sau instituție publică din București. Mai mult, conform licenței emise de către ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, IRIDEX avea dreptul de a utiliza depozitul de la Chiajna până la data de 23.03.2019, ceea ce înseamnă că, de la acea data, firma controlată de Corneliu Pascu nu mai putea depozita gunoaie pe acel amplasament. De asemenea, potrivit legislației în vigoare, ANRSC trebuia să retragă imediat licența firmei IRIDEX, pentru că nu a respectat o serie de prevederi legale în vigoare. Printre prevederile legale nerespectate de către firma IRIDEX se numără cele potrivit cărora „titularul licenței nu poate transfera licența, orice transfer fiind nul de drept” și, de asemenea, „titularul licenței are obligația de a desfășura activitățile specific în cadrul organizării proprii, fără a putea transfera unor terți drepturile și obligațiile conform licenței”. Ca atare, la ora actuală, depozitul de la Chiajna funcționează illegal, prin „bunăvoința” mai multor instituții ale statului. 

11.000.000 de euro – chiria plătită de Primăria lui Chiliman firmei lui Pascu 

Prin protocolul din data 01.03.1999, s-a schimbat destinația depozitului de la Giulești-Sârbi la Chiajna, dar s-a solicitat și extindere unui teren de 700 mp, solicitat de IRIDEX Group, limitrof unui teren proprietate a IRIDEX Group situat în Șos. București-Ploiești nr.15, Sectorul 1, unde se află și o clădire de birouri a aceleiași firme, cu adresa Șos. București-Ploiești nr. 9-13.  Ulterior, în această clădire de birouri aparținând firmei Iridex își va muta sediul chiar Primăria Sectorului 1, ca urmare a demarării lucrărilor de consolidare ale sediului din Bulevardul Banu Manta. Astfel, în vederea desfăşurării activităţii, Primăria Sectorului 1 a încheiat, în data de 22.12.2008, un contract de închiriere pentru imobilul situat în Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de trei ani, începând cu data de 01.03.2009 și până la data de 29.02.2012. Ulterior, perioada de închiriere a fost extinsă până în luna aprilie 2015. Contractul de închiriere a spaţiului din Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13 a fost încheiat cu proprietarul S.C. P.C. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L., iar suprafaţa închiriată a fost de 7.839 mp. Potrivit informațiilor apărute în presă, firma îi aparține unui apropiat al lui Dan Voiculescu, Corneliu Pascu, fost senator din partea Partidului Conservator, fost coleg în alianță USL cu Andrei Chiliman, adică tocmai directorul general de la IRIDEX. Potrivit documentelor deținute de PUTEREA, chiria medie lunară plătită de către Primăria Sectorului 1 a fost de 16 €/mp, preţul fiind renegociat de câteva ori pe perioada derulării contractului. Sumele au fost plătite în RON, la cursul leu/euro.

Pentru spaţiul închiriat în Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13, Primăria Sectorului 1 a plătit timp de 7 ani, din 2009 și până în 2015, următoarele sume: 9.525.806,44 lei în 2009, 8.159.189,92 lei în 2010, 7.177.691,70 lei în 2011, 7.519.159,68 lei în 2012, 7.474.747,86 lei în 2013, 7.538.567,86 lei în 2014 și 2.521.387,66 lei în anul 2015. Practic, în cei șapte ani cât Primăria Sectorului 1, condusă la aceea vreme de Andrei Chiliman, a plătit chirie firmei controlate de Corneliu Pascu, s-au cheltuit 49.916.551,12 lei din banii locuitorilor Sectorului 1, adica aproximativ 11.000.000 de euro.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-05-22



Parerea ta...

# GESTIONARE???
25 Mai 2019

ALDE (TĂRICIANU) A UMPLUT ȚARA DE DEȘEURI NE RECICLATE....
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray