2019-10-16 08:24

Caracatița IRIDEX - 20 de ani de controverse și ambiguități controlate de interese uriașe

 |  15:26
 Caracatița IRIDEX - 20 de ani de controverse și ambiguități controlate de interese uriașe

PUTEREA a dezvăluit recent caracatița intereselor uriașe „țesute” timp de 20 de ani de către firma IRIDEX în jurul gropii de gunoi de la Chiajna. Conducerea firmei a reacționat imediat după dezvăluirilor noastre și, într-un drept la replică, a încercat să susțină că groapa de gunoi de la Chiajna funcționează legal, dar, în schimb, cei de la IRIDEX n-au răspuns prin dreptul la replica transmis către PUTEREA (vezi documentul în facsimil) la serie de aspecte extrem de importante care vizează această afacere.

Cine sunt „vedetele” afacerii IRIDEX

 

În primul rând, conducerea IRIDEX nu face nicio referire la modul în care s-a ajuns ca Primăria Sectorului 1 să închirieze, timp de șapte ani, un sediu tocmai de la această firmă, achitând o chirie de peste 11.000.000 de euro.

Mai mult, conducerea IRIDEX n-a dat niciun răspuns la problemele extrem de grave semnalate de PUTEREA, cum ar fi schimbarea locației, delegarea de gestiune, necesitatea respectării prevederilor de mediu cu ocazia emiterii autorizațiilor de mediu după anul 2005. Trebuie precizat că groapa de gunoi de la Chiajna a țesut de-a lungul timpului o uriașă caracatiță a intereselor și aranjamentelor, unele cu iz penal, prin implicarea, directă sau indirectă, a foștilor primari ai Capitalei, Viorel Lis și Traian Băsescu, a edilul comunei Chiajna - Marian Minea, dar mai ales a fostului primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman.

Însă, în centrul acestei afaceri de zeci sau sute de milioane de euro este un om de afaceri apropiat de Dan „Felix” Voiculescu, fostul senator al Partidului Conservator Corneliu Pascu, directorul general al IRIDEX.

Dar, această afacere nu putea prospera și perpetua fără „sprijinul” dezinteresat unor instituții ale statului, dar și prin non-combatul altora, precum SRI.

PUTEREA va demonta pe larg, cu documente oficiale, toate aspectele menționate de IRIDEX în dreptul la replică. Pe de altă parte, PUTEREA nu a exprimat nicio îndoială privind competența și pregătirea personalului companiei și, totodată, subliniem că toate informațiile noastre sunt din documente publice aflate pe paginile instituțiilor statului care au autorizat, controlat și menținut activitatea acestui depozit de la Chiajna. În schimb, am prezentat și ne menținem opinia conform căreia miile de cetățeni care au reclamat de nenumărate ori poluarea din nordul Capitalei nu pot fi ignorați și nebăgați în seamă. Pe baza acestei realități am și demarat demersul nostru jurnalistic de informare, bazându-ne doar pe documente oficiale.

 

Alba-negra cu terenul

 

În dreptul la replica, IRIDEX afirmă că „depozitul Chiajna, administrat de IRIDEX este cel mai performant depozit de deșeuri din România, care aplică cele mai bune practici în domeniu, singurul depozit din România care respectă în integralitate legislația în domeniu, singurul depozit din România care monitorizează permanent 24h/24 calitatea aerului” și că „suprafața depozitului era și în proiect și este și acum de 24 ha, iar pentru amplasarea facilităților necesare funcționării lui corespunzătoare (zona de recepție, zona de amplasare stație de epurare, zona de amplasare a instalațiilor de captare, transport, aspirație și ardere a gazului de depozit, drumuri interioare de acces, depozit de carburanți, platforme pentru utilaje etc), era nevoie de o suprafață suplimentară de 3 ha. Și atunci și acum au fost și sunt 27 de ha în total”.

Din documentul emis de IRIDEX, de pe site-ul APMB, și intitulat: „FORMULARUL DE SOLICITARE pentru revizuirea autorizației integrate de mediu pentru: CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L.”, și descărcat pe 20 aprilie 2018, se menționează, la pagina 2, următoarele: „În numele firmei mai sus menționate, solicităm prin prezenta emiterea unei autorizații integrate conform prevederilor O.U.G. privind prevenirea și controlul integrat al poluării.Titularul de activitate/operatorul instalației își asumă răspunderea pentru corectitudinea și completitudinea datelor și informațiilor furnizate autorității competențe pentru protecția mediului în vederea analizării și demarării procedurii de autorizare”. De asemenea, la pagina 11, se precizează că „Suprafața de teren pentru realizarea depozitului zonal de deșeuri menajere a fost inițial de 16,5 ha, suplimentată ulterior cu încă 10 ha”. Scopul promovării obiectivului a constat în crearea unui depozit de deșeuri municipale, nepericuloase, care să deservească Municipiul București și toate zonele limitrofe, lucru care s-a și realizat.

Terenul deținut în proprietate în suprafață de 40.871 mp se află pe teritoriul administrativ al județului. Ilfov, teren pe care se află amplasată stația de tratare mecano-biologică și sortare. Pentru activitatea de depozitare sunt destinate 7 compartimente, astfel:

Compartimentele C1 - C5, ocupă o suprafață totală de 194.686 mp, din care cca. 177.000 mp reprezintă suprafața impermeabilizată, direct în contact cu deșeurile, diferența de 17.686 mp reprezentând taluzul exterior al digului de contur;

Compartimentele C6 și C7 ocupă o suprafața totală de 78.343 mp, din care 55.570 mp suprafața utilă, care va fi ocupată efectiv cu deșeuri, suprafața de 8.755 mp reprezintă drumul de acces iar diferența de 1,4 ha constituie ampriza digului de contur, pe latura de Nord a depozitului. Volumul total de depozitare a deșeurilor, pentru compartimentele C1 - C5 este de 4.500.000 mc, iar volumul disponibil din compartimentele C6 și C7, este de 1.600.000 mc”.

 

20 de ani de ambiguitate controlată de… Primăria Capitalei

 

Mai mult, în Contractul 955/11.03.1999 pus la dispoziția publicului pe site-ul Primăriei Sectorului 1, odată cu Actul Adițional nr.3 la Contractul 955/1999 și încheiat între PMB și IRIDEX în 22.03.2019, se precizează, negru pe alb, că „Obiectul contractului 955/11.03.1999: Proiectarea, execuția, exploatarea și postmonitorizarea unei rampe ecologice de depozitare a deșeurilor situate în zona Giulești Sârbi pe terenul identificat conform planului de situație anexa 1”, iar „Durata contractului 20 de ani. Cantitatea medie de deșeuri menajere și stradale/an 225.000 tone/an. Capacitatea depozitului 4.500.000 mc”.  

Totodată, în articolul 27, de la pagina 7, din contractul 955, se menționează următoarele: „În condițiile în care există disponibilitatea pentru depozitarea și a altor cantități de deșeuri ce nu aparțin municipiului București, ASOCIATUL (IRIDEX) va putea eventual să asigure servicii de depozitare a deșeurilor la rampa ecologică și pentru alți beneficiari, cu respectarea condiției de neadmitere a deșeurilor interzise prezentate în Anexa 6 la prezentul contract”. Abia, după 20 de ani, Primăria Municipiului București, ia la cunoștință de situația creată prin ambiguitatea acestui articol și precizează în mod expres la Art.2 alin 10, din Actul Adițional Nr.3 la Contractul 955/11.03.1999 „obligația Prestatorului (IRIDEX) de a prelua numai deșeurile provenite de pe raza Municipiului București transportate de către operatorii nominalizați de Municipiul București”, cu clauză în cazul nerespectării obligațiilor Prestatorului de reziliere unilaterală a contractului în termen de 15 zile de la primirea de către Prestator a notificării.

 

Controversele fondului de închidere și monitorizare

 

Legat de afirmațiile IRIDEX privitoare la existența și constituirea Fondului pentru închidere și monitorizare postînchidere, H.G. 349 are prevederi clare. La articolul 12, alineatul 1, se stipulează clar următoarele: 

1. Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postinchidere”. 

2. Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobandă deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică și fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a cărei rază acesta își are sediul fiscal. Dobândă obținută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului. 

3. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume. 

Mai mult, în anul 2013, în Autorizația Integrată de Mediu nr.15 emisă de APMB pentru CMID-Iridex, adresa Poiana Trestiei 15-17, la pagina 35, se menționează că “Operațiile de închidere vor avea la bază un proiect realizat pe baza planului de închidere, ce va avea toate avizele impuse de legislația în vigoare”. Dar,in realitate,lucrurile stau chiar așa. De asemenea, nu trebui omis faptul că proiectul Planului de Închidere este realizat de IRIDEX, la finalul anului 2016, pentru “DEPOZITUL CONFORM DE DEȘEURI din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Iridex-București, sector 1, Str. Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27-Proiect Tehnic de închidere a depozitului conform de deșeuri”, și depus la APMB la 15.12.2016. În acest proiect se precizează la pagina 4 că ”Depozitul conform de deșeuri a fost înființat în perioada 1999-2001, având la bază un proiect care prevede o capacitate utilă exploatabilă de 4 500 000 m3. Proprietarul și beneficiarul activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor pe acest depozit este Primăria Municipiului București, care a delegat această activitate către S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., în urma unei licitații publice deschise internațional”. Mai mult, la pagina 5 este scris că ”În anul 2011 s-a finalizat construcția a 2 noi celule de depozitare, celulele 6 și 7, în baza autorizației nr. 182/17/P/6052 din 31.05.2010, emisă de Primăria sectorului 1 București. Prin construcția celor 2 noi celule capacitatea depozitului a crescut de la 4,5 mil m3, la 6,0 milioane m3. La data prezentului proiect, volumul ocupat de deșeuri pe celulele 1-5 ale depozitului, conform ultimelor măsurători la data la care s-a finalizat Etapa 1 de exploatare (iulie 2015) este de cca. 3 850 000 m3”.

Totodată, la pagina 7, este menționat faptul că suprafața inițială ocupată de depozitul de deșeuri era de 16,5 ha. Din punct de vedere juridic această suprafață aparține Consiliului Local Chiajna, care a concesionat-o pe o perioadă de 20 ani firmei S.C.Iridex Group Import-Export SRL București, cu destinația depozit deșeuri menajere.

Ulterior, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziționat în partea de nord a suprafeței concesionate o suprafață suplimentară de 10,9 ha, pentru continuarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri. Pe această suprafață au fost construite celulele noi 6 și 7. Dar, în pagina următoare, adică 9, este stipulat că ”La data sistării tempoare a depozitării pe celulele 1-5 (iulie 2015), din capacitatea de 4,5 milioane m3 a corpului principal al depozitului (celulele 1-5) era ocupat cca. 80%, adică un volum depozitat de cca. 3,85 mil. m3.”. Care este oare  capacitatea reală și legală de depozitare a gropii de gunoi de la Chiajna?  

 

 

 Care este situația juridică a terenului de la Chiajna 

 

 

În forma revizuită a proiectului, purtând numele: „Proiectul tehnic de închidere a depozitului conform din cadrul Centrului de Management Integrat al deșeurilor Iridex Group”, revizuit și completat în urma observațiilor din CAT APM București. din data de 16.03.2017, se găsește și rezumatul proiectului. Acesta stipulează că “Proprietarul și beneficiarul activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor pe aceste depozit este Primăria Municipiului București, care a delegat această activitate către S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., în urmă unei licitații publice deschise internațional”. Suprafața inițială ocupată de depozitul de deșeuri era de 16,5 ha. Din punct de vedere juridic această suprafață aparține Consiliului Local Chiajna, care a concesionat-o pe o perioadă de 20 ani firmei S.C.Iridex Group Import-Export SRL București, cu destinația depozit deșeuri menajere. Nu trebue omis faptul că depozitul de deșeuri a fost înființat în perioada 1999-2001, având la bază un proiect care prevede o capacitate utilă exploatabilă de 4.500.000 m3. Odată cu închiderea finală definitivă a compartimentelor C1-C5 ale depozitului care sunt amplasate pe suprafața de teren concesionată de la Consiliul local Chiajna, prin implicarea tuturor factorilor interesați (Primăria Municipiului București, Primăria Chiajna, Primăria Sectorului 1, Agenția de Protecția Mediului București, Garda Națională de Mediu, etc) trebuie stabilită și definită situația juridică a acestui teren, pentru perioada de monitorizare post-închidere de 30 de ani”. Dar, ulterior, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziționat în partea de nord a suprafeței concesionate o suprafață suplimentară de 10,9 ha, pentru continuarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri. Pe această suprafață au fost construite celulele 6 și 7.

 

 

Una este concesiunea, altă este proprietatea 

 

 

Conducerea firmei Iridex mai afirmă că ”În prima etapă s-au întocmit formalitățile între Primăria Chiajna și Primăria Municipiului București, IRIDEX nefiind în niciun fel implicată în discuții sau negocieri. S-a convenit astfel concesionarea terenului către IRIDEX în scopul realizării obiectivului PMB iar, în continuare, s-au cumpărat suprafețele limitrofe de către IRIDEX, întrucât aceste suprafețe erau ale unor cetățeni (proprietăți private)”. Numai că forma în care apare trecută în Contractul 955/11.03.1999 obligația IRIDEX referitoare la teren este stipulată clar la alin. 1 al capitolului IV: “Să pună la dispoziție terenul destinat amplasării rampei ecologice și identificat conform planului de situație-anexa nr.1.” Acest fapt este întărit și explicit formulat în capitoul XIII al acestui contract care prevede că “Prezentul contract intră în vigoare numai după obținerea de către ASOCIAT a titlului de proprietate asupra terenului”. Ceea ce nu este identic cu Contractul de Concesiune dintre IRIDEX și Primăria Chiajna din 24.03.1999, pentru care însă IRIDEX, și nu PMB, primise Acordul Consiliulu Local Chiajna 2837/21.07.1998.

Cumpărarea terenurilor limitrofe de către IRIDEX este o operațiune care se întinde pe mai mulți ani, după începerea construcției depozitului respectiv între anii 2000-2008, cuprinzând achiziția a 15 parcele de teren de la diverse persoane și comasarea prin alipire a tuturor acestor suprafețe, rezultând un nou teren pentru depozitare de 99.665mp, alipiți de terenul concesionat de la Chiajna și limitrofi cu Poligonul SRI.

 

Omisiuni peste omisiuni, dar și amănunte surpriză

 

Nu trebuie omis faptul că IRIDEX nu menționează nimic despre obligația PMB de a facilita concesiunea fără licitație în regim de extindere a unei suprafețe de teren de 700 mp, solicitată de Iridex Group prin dosarul 2533 din 22.06.1998, spațiu limitrof unui teren proprietate Iridex Group situate în Șoseaua București-Ploiești nr.15, sector 1. Pe acest teren se vor ridica clădirile IRIDEX ce vor găzdui timp de 7 ani Primăria Sectorului 1, pentru modica sumă de 11.000.000 de euro. Dacă extinderea depozitării pe teren privat prin construirea unui nou depozit în 2010 cu o capacitate de 1.600.000 mc (C6-C7, la 11 ani de la începutul construcției depozitului contractat cu PMB C1-C5) nu are nicio problemă de legalitate de ce în MasterPlanul PMB la pagina 227 se menționează cu totul altceva. Celulele C6 și C7 au fost construite pe un teren achiziționat de IRIDEX, în partea de nord a terenului care a făcut obiectul contractului de concesiune. Din informațiile deținute nu rezultă dacă acestea fac sau nu obiectul contractului 955/1999. Ca un amănunt mai aparte, IRIDEX este subcontractor al RAMBOLL South East Europe SRL conform datelor de pe SEAP și variantei nr 4 a Master Planului PMB, ceea ce nu este chiar OK din punct de vedere legal.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-06-04

Documente:



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray