2019-10-16 13:33

Dragnea află pe 6 mai dacă merge după gratii

 |  21:01
Dragnea află pe 6 mai dacă merge după gratii

Ionuţ Mureşan

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au finalizat, miercuri, dezbaterile pe fond în Dosarul „Referendumului” în care Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării și Administrației Publice, a fost trimis în judecată alături de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, pentru fraudarea scrutinului din 2012 privind suspendarea lui Traian Băsescu. Completul de judecată, format din Corina Jîjîie (preşedinte), Lucia Rog şi Lavinia Lefterache, a anunţat că se va pronunţa în data de 6 mai, însă decizia nu este definitivă. Procurorii anticorupţie au cerut miercuri la ÎCCJ condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare, susţinând că martorii propuşi de apărarea vicepremierului au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nici o probă pentru faptele pentru care este judecat. „Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească faptul că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată”, a afirmat Liviu Dragnea. Reprezentantul DNA prezent la dezbaterile finale le-a cerut judecătorilor ca Liviu Dragnea să fie condamnat la o pedeapsă cu executare în acest dosar. „Considerăm că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanţă”, a susţinut procurorul. În data de 5 februarie, Liviu Dragnea a dat o declaraţie la instanţa supremă în acest dosar şi a arătat că este nevinovat, că nu a scris sau trimis în mod personal vreun sms şi că nu a influenţat nici un coleg sau membru de partid. În aceeaşi cauză a fost audiat şi premierul Victor Ponta, în data de 11 martie. Ponta a susţinut, în faţa instanţei, că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu „Da” sau „Nu” la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu, astfel că era imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

Primii doi condamnaţi

În data de 2 iulie 2014, instanţa supremă a condamnat definitiv, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosar. Prin această decizie a fost menţinută sentinţa dată, în primă instanţă, tot de ÎCCJ, în 27 ianuarie. Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. Dosarul „Referendumului” a ajuns pe rolul instanţei supreme în data de 7 octombrie 2013. Vicepremierul Liviu Dragnea e acuzat de procurorii anticorupţie că şi-a folosit influenţa din poziţia de secretar general al PSD pentru a asigura un minim de 60 la sută prezenţă la vot la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu în 2012. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Fraude la vot

Alături de Dragnea, alţi 74 de inculpaţi din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt au fost trimişi în judecată pentru fraude la referendum. „Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente, cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în rechizitoriu.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-04-22



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray