2019-09-15 17:23

EXCLUSIV. Juriști CSM cu lefuri de mii de euro au produs 4 proiecte în 2014, 3 refuzate

 |  21:01
EXCLUSIV. Juriști CSM cu lefuri de mii de euro au produs 4 proiecte în 2014, 3 refuzate

Robert Veress

La solicitarea PUTEREA, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM)ne informează că, în decursul anului 2014, instituția a realizat și propus Comisiei Europene patru proiecte în vederea finanțării din fonduri europene. Dintre acestea, trei au fost respinse. În anul următor, informează CSM, au fost elaborate zece proiecte, inclusiv de unitățile subordonate CSM (Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri) și de Inspecția Judiciară. Nu ni se spune câte dintre acestea au fost depuse, respectiv aprobate. Aceste „performanțe deosebite” se datorează unor juriști din cadrul Direcţiei Afaceri Europene, Relaţii Internaționale şi Programe din cadrul CSM, plătiți cu peste 2.500 de euro lunar. Vorba aceea: „Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim!”.

Din articolul „Culmea absorbției fondurilor europene: CSM refuză banii pe care i-a solicitat și i-a primit gratuit de la Bruxelles”, publicat de PUTEREA, la data de 5 mai 2016, ați putut afla că CSM își permite să refuze un cadou de 255.000 de euro de la Comisia Europeană. Adică, un grant acordat pentru un proiect elaborat și depus de CSM, la solicitarea Institutului Național al Magistraturii, proiect aprobat la Bruxelles. După această revelație, am vrut să vedem, mai în profunzime, cum stă instituția care supervizează mersul Justiției în România, la capitolul absorbției fondurilor europene.

O mare familie fericită

CSM are o structură specială ce se ocupă de așa ceva - Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaționale şi Programe, în subordinea căreia se află și un Serviciu Programe Europene și Internaționale. Șefa Direcției, Mirela Stancu, este un magistrat (judecător detașat) plătit cu echivalentul în lei a peste 3.600 de euro lunar; Șeful serviciului, Marius Daniel Tudor, este un jurist cu funcție asimilată magistraților, plătit cu peste 2.500 de euro lunar.

Doamna Stancu a fost judecător la Judecătoria Sectorului 3, unde președinte de instanță a fost Marius Tudose. Când acesta a devenit, anul trecut, președinte al CSM (actualmente este simplu membru), a numit-o pe fosta subordonată, transferată între timp la Tribunalul București (TMB), director al Direcției Afaceri Europene din CSM.

Marius Tudor e finul de cununie al lui Tudorel Toader, judecător la Curtea Constituțională. Soția domnului Tudor este tot magistrat, judecător la TMB, unde a fost colegă cu doamna Stancu, actuala șefă a domului Tudor.

EXCLUSIV. Juriști CSM cu lefuri de mii de euro au produs 4 proiecte în 2014, 3 refuzate
zoom

Ce informații am solicitat CSM

Am solicitat CMS să ne precizeze:

1. Numărul proiectelor înaintate de CSM în vederea finanțării din fonduri

europene, în decursul anilor 2014 si 2015;

2. Numărul și valoarea proiectelor CSM avizate favorabil de Comisia Europeană, dintre cele depuse în intervalul menționat (2014 - 2015);

3. Numărul și valoarea proiectelor CSM avizate negativ de Comisia Europeană, dintre cele depuse în intervalul menționat (2014 - 2015).

4. Care este periodicitatea evaluării performanței Direcției afaceri europene, relații internaționale și programe din CSM, când a fost efectuată ultima evaluare, care au fost criteriile de evaluare și care au fost rezultatele evaluării?

Când am transmis solicitarea și când ni s-a răspuns

Solicitarea a fost formulată la data de 9 mai. După două săptămâni (după ce termenul legal de 10 zile fusese depășit), am primit un „răspuns intermediar”, prin care ni s-a adus la cunoștință că „informațiile solicitate necesită o documentare mai amplă” și „răspunsul complet” va fi furnizat în termenul de maxim 30 de zile prevăzut de Legea privind liberul acces la informațiile de interes public. Pe data de 2 iunie am primit răspunsul „complet”. Folosesc ghilimelele pentru că, așa cum am precizat mai sus și cum veți putea constata din lectura acestuia, răspunsul nu conține toate informațiile solicitate. Cu toate acestea, el oferă indicii destul de relevante despre activitatea Direcției Afaceri Europene din CSM.

Înainte de a vă reproduce răspunsul complet al CSM, reținem că personalul de conducere al Direcției Afaceri Europene este evaluat o dată la trei ani (!), iar cel de execuție este evaluat anual. Până acum, toți cei evaluați au obținut calificativul „Foarte bine”. Ne întrebăm, retoric, câte proiecte europene ar fi trebuit propuse / aprobate, pentru a se acorda calificativul „Bine”? Dar pentru „Satisfăcător”? Dar pentru „Insuficient?”.

EXCLUSIV. Juriști CSM cu lefuri de mii de euro au produs 4 proiecte în 2014, 3 refuzate
zoom

Răspunsul complet al CSM

„Fişele de proiect sunt întocmite la nivelul Institutului National al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind implicat în calitate de coordonator şi ordonator principal de credite fată de Institut.

Referitor la proiectele finanţate din fonduri externe în perioada anilor 2014 — 2015, menţionăm că:

În luna noiembrie 2014, CSM şi INM au depus patru proiecte destinate dezvoltării formării profesionale continue a judecătorilor în domeniul cooperării civile şi penale, două proiecte în domeniul cooperării judiciare civile, un proiect în domeniul cooperării judiciare penale, precum şi un proiect destinat dezvoltării formării inițiale a viitorilor judecători şi procurori în cadrul Cererii de proiecte special creată la nivelul Comisiei Europene pentru sprijinirea formării judiciare, aplicațiile fiind respinse ca urmare a neîndeplinirii unor criterii administrative:

• Leaming by doing - mock trials and practical exercises for judicial trainees in the field of civil judicial cooperation - 160.136,20 € (Făcând și învățând - procese trucate și exerciții practice pentru stagiari în magistratură, în domeniul cooperării judiciare);

• Training each other — enhancing collaboration among European judges and court coordinators in EU law - 275.871,68 € (Învățând unii de la alții - îmbunătățirea colaborării între judecătorii europeni și președinții de instanțe, conform legislației UE);

• Practical exercises in implementing the judicial cooperation instruments in civil matters - 237.067,49 € (Exerciții practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în spețele civile);

• Practical exercises in implementing the judicial cooperation instruments in criminal matters - 269.745,29 € (Exerciții practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în spețele penale);

În luna martie 2015, trei propuneri de proiecte nu au fost finanțate în cadrul Cererii de proiecte adresate dezvoltării cooperării în materie civilă şi penală, proiectele de cercetare şi elaborare de studii în domeniul cooperării judiciare având prioritate pentru finanțare:

• Learning by doing - mock trials and practical exercises for judicial trainees in the field of civil judicial cooperation - 160.136,20 €

• Training each other - enhancing collaboration among European judges and court coortlinators in EU taw - 294.525,58 €

Practical exercises in implementing the judicial cooperation instruments in criminal matters - 256.456,49 €

În luna noiembrie 2015, Comisia Europeană a publicat o nouă Cerere de proiecte destinată finanţării cu prioritate a proiectelor care îşi propun dezvoltarea cooperării la nivel european prin intermediul formării judiciare, motiv pentru care în urma consultării experţilor şi formatorilor din cadrul Institutului şi a unor discuţii prealabile cu experţii Direcţiei Afaceri Europene, Relaţii Internaționale şi Programe din cadrul CSM, INM a propus CSM depunerea unui proiect transnaţional de cooperare în materie civilă care a fost adaptat noilor cerinţe ale Comisiei. La momentul depunerii proiectelor, în luna noiembrie 2014 şi luna martie 2015, la nivelul INM se aflau în faza de implementare, în coordonarea CSM, două proiecte co-finanțate printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuției Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă (cu termen de finalizare în luna martie 2015), precum şi un proiect finanțat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 (cu termen de finalizare în luna aprilie 2016), motiv pentru care s-a considerat oportună căutarea unor surse externe de finanțare nerambursabilă, care să completeze programele de formare adresate judecătorilor şi procurorilor români, inclusiv în domeniul cooperării judiciare. Ca urmare a economiilor realizate în cadrul acestor programe cu finanțare externă nerambursabilă, dar şi a rezultatelor foarte bune atinse ca urmare a implementării acestora, finanțatorii au decis, la finalul anului 2015, aprobarea a două noi proiecte în cadrul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, precum şi prelungirea proiectului implementat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian, toate acestea având ca termen de finalizare a doua jumătate a anului 2017. În acest moment, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii şi Şcoala Națională de Grefieri sunt implicate în pregătirea implementării acestor noi proiecte, precum şi în pregătirea propunerilor de proiect în perspectiva lansării cererii de proiecte pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 — 2020, obiectivul specific 1.3. „Dezvoltarea şi implementarea de sisteme standard şi instrumente modeme şi eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemul judiciar” şi obiectivul specific 2.3. „Asigurarea unei transparenţe şi integrităţi sporite Ia nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului şi a calităţii serviciilor fumizate la nivelul acestuia”. Astfel, prin Hotărârea nr. 332 din 07 aprilie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost elaborate, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, al instituțiilor coordonate, precum şi la nivelul Inspecției Judiciare, următoarele propuneri de proiecte:

1. „Consolidarea managementului resurselor umane si financiare în cadrul sistemului judiciar” (conform cu obiectivul specific 1.3. al POCA);

2. „Îmbunătățirea comunicării externe şi cooperării între Consiliul Superior al Magistraturii, instanțe şi parchete, alți actori din cadrul sistemului judiciar din România si public” (conform cu obiectivul specific 2.3. al POCA);

3. „Consolidarea capacităţii organizaționale și administrative a Consiliului Superior al Magistraturii” (conform cu obiectivul specific 1.3. al POCA);

4. „Dezvoltarea unei platforme de testare și asistență psihologică a personalului din cadrul sistemului judiciar” (conform cu obiectivul specific 2.3. al POCA);

5. „Consolidarea capacității instituționale a Institutului Național al Magistraturii în vederea îmbunătățirii procesului de formare la nivelul sistemului judiciar” (conform cu obiectivul specific 1.3. al POCA);

6. „Creșterea capacității sistemului judiciar din România de a face fată noilor provocări legislative şi instituționale în vederea îmbunătățirii calităţii activității (conform cu obiectivul specific” 2.3. al POCA);

7. „Consolidarea instituțională a Școlii Naționale de Grefieri în vederea eficientizării proceselor instituționale şi a managementului strategic” (conform cu obiectivul specific 1.3. al POCA);

8. „Creșterea calităţii activității de formare la nivelul Școlii Naționale de Grefieri, în vederea livrării unei formări iniţiale şi continue performanțe” (conform cu obiectivul specific 2.3. al POCA);

9. „Consolidarea capacității administrative a Inspecției Judiciare în scopul responsabilizării sistemului judiciar si asigurării independenței Justiției” (conform cu obiectivul specific 1.3. al POCA);

10. „Monitorizarea de către Inspecția Judiciară a implementării instrumentelor privind practica unitară prin dezvoltarea unui set de instrumente informatice de indexare și analiză semantică”(conform cu obiectivul specific 2.3. al POCA).

Referitor la solicitarea dvs. privind periodicitatea şi rezultatele evaluării performanţei Direcţiei Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe din cadrul CSM, menţionăm că evaluarea profesională se efectuează individual, în raport de categoria de personal din care face parte persoana evaluată (personal contractual, funcţionari publici şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor), conform criteriilor şi la intervalele de timp stabilite prin următoarele acte normative:

evaluarea personalului contractual se realizează anual conform criteriilor stabilite în conformitate cu dispozițiile Deciziei preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii nr. 273/30.07.2013 de aprobare a Regulamentului privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul CSM şi Şcolii Naţionale de Grefieri;

evaluarea funcţionarilor publici se realizează anual, pe baza criteriilor şi obiectivelor stabilite în acord cu prevederile HG nr.611/ 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;

evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se realizează o dată la trei ani, în conformitate cu criteriile de competenţă profesională şi de performanţă identificate în Hotărârea Plenului CSM nr. 86212014 de aprobare a Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Național al Magistraturii. Conform informaţiilor furnizate de compartimentul de specialitate, personalul DAERIP supus evaluării profesionale periodice conform actelor normative anterior menţionate, a obţinut calificativul ”.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-06-22

Documente:



Parerea ta...

ANONIM
21 Iun 2016

Astia or fi platiti pe grila de salarizare a Londrei ?
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray