2020-08-07 22:10

Furturile auto, o afacere de zeci de milioane de euro: Hoţii de maşini fură din Vest şi „exportă” în Est

 |  21:00
Furturile auto, o afacere de zeci de milioane de euro: Hoţii de maşini fură din Vest şi „exportă” în Est

Noua modă a hoţilor de maşini din România este să facă rost de cât mai multe autoturisme achiziţionate în leasing. Este felul lor de a face rost de sume foarte mari de bani. Poliţiştii de la furturi auto recunosc că marea problemă o reprezintă legislaţia, una care nu incriminează cu adevărat infracţiunea de furt auto.

Regula este cât se poate de simplă. În România se găsesc la ora actuală numai maşini furate din afară, iar tot ce se fură aici se trimite în afara graniţelor ţării. La Serviciul de furturi auto de la IGPR sunt centralizate toate datele din teritoriu despre maşinile dispărute din toate judeţele ţării. Maşinile care cad pradă hoţilor din România sunt furate numai la comandă, precizează ofiţerul specializat în furturi auto Mihai Badea. Aşa a fost dintotdeauna, recunoaşte ofiţerul. Pentru maşinile de producţie 2003 şi mai noi, este necesar ca hoţii să dispună de nişte sisteme electronice sau softuri speciale, fiindcă cheile pentru pornire sunt dotate cu cipuri. Aparatura, de regulă, este şi ea importată. Din acest motiv, de multe ori,  hoţii „sunt şcoliţi afară”. „Sunt ca nişte viermi care se înmulţesc tot timpul”, punctează Badea. O grupare este anihilată, dar imediat apare o altă grupare. Aşadar, grupările se regenerează. Chiar şi după ce îşi ispăşesc pedeapsa, de 3-4 ani de puşcărie, în funcţie de faptă, tot la furat de maşini se întorc. Cei care nu au cazier judiciar, primesc pedepse mai mici, în primă fază. Circa 90% dintre maşinile scumpe furate pleacă în străinătate. În foarte scurt timp li se schimbă identitatea şi pleacă, în majoritatea cazurilor, spre ţările fostei URSS. Foarte puţine dintre ele ajung în Germania.

Furate direct din leasing

Un mod de operare, apărut în ultimii ani în România, afectează mai ales firmele de leasing. Este vorba despre cei care cumpără maşini în leasing, iar la un moment dat nu îşi mai plătesc ratele. Apoi, în loc să dea înapoi maşina societăţii de leasing, falsifică documentele maşinii şi o vând mai departe. Evident, fraudulos. Există şi cazuri în care maşina este vândută imediat ce se achită avansul. Este vorba, în total, de câteva mii de maşini deturnate de la toate companiile de leasing din România. Deşi se cunosc unele cazuri de poliţişti implicaţi în reţelele hoţilor de maşini, IGPR nu confirmă, dar nici nu infirmă o astfel de situaţie. Ofiţerul de la furturi auto Mihai Badea e convins că hoţii de maşini mai aruncă vorbe prin piaţă, special pentru a-i discredita pe poliţişti. Cam tot ce înseamnă maşini de lux, pe benzină, pleacă către ţările arabe, iar maşinile pe motorină pleacă acolo unde sunt comunităţi de români foarte mari: Italia, Spania şi Germania.

Maşinile „cu probleme” au fanii lor

Grupările transfrontaliere de hoţi de maşini sunt mai greu de prins. Hoţii români căutau în străinătate mai ales maşinile închiriate. Se duceau la câte 4-5 firme odată, închiriau maşini scumpe, le aduceau în ţară, după care erau preluate de liderii reţelei, care le făceau acte false, iar la final le vindeau în târg. Dar nu cu hârtie lipită în geam, fiindcă, de regulă, acelea sunt maşini „curate”. Profitul acestora, în cazul unei maşini furate, este de 2.000-3.000 euro. Falsificatorii de acte, prin intermediul cărora sunt vândute maşinile furate, sunt, de regulă, cei care lucrează în imprimerii şi tipografii performante şi au fel de fel de ştanţe specifice. „Fapt greu de demonstrat şi probat de altfel, fiindcă nimeni nu stă cu lampa UV să verifice actele falsificate”, spune Badea. Doar autoritatea rutieră dintr-un stat poate spune cu exactitate lucrul acesta. Însă hoţii exclud categoric RAR-ul, căci falsifică toate actele maşinii, inclusiv certificatul de înamtriculare şi cartea de identitate a autovehiculului.

Cea mai mare pedeapsă care se poate da pentru o astfel de infracţiune este cea pentru înşelăciune. Fenomenul propriu-zis, de furturi auto, a scăzut în ultimii doi-trei ani, în schimb, a crescut numărul fraudelor, dă de înţeles Badea de la IGPR. Motivul este că acestea sunt destul de greu de probat, în sensul că una este să dai în consemn la frontieră o maşină furată, situaţie în care hoţul este mult mai uşor să fie prins, şi alta este să dai de urma celui care a înşelat un cumpărător de bună-credinţă. Badea afirmă că toate grupările din Capitală „s-au cam dus la puşcărie”, inclusiv cea specializată în furtul de BMW X5 şi BMW X6. Autorii infracţiunilor aparţin tuturor păturilor sociale, dar fac parte şi din grupările interlope. Aceştia sunt prinşi cu ajutorul trupelor speciale, pentru a nu putea riposta.

Hoţii de maşini sunt bine organizaţi, nu sunt violenţi, aşa cum s-ar putea bănui, au comenzi clare şi au croite reţele de sprijin prin toate statele din jur. Fiecare are câte un segment de care se ocupă şi sunt, în linii mari, independenţi. Aşadar, există un grup care fură maşinile, un altul care falsifică actele şi un grup care le valorifică mai departe, adică le vând. Toţi primesc comenzi clare şi îşi schimbă foarte des modul de operare. Pentru „o maşină cu probleme” hoţii îl atenţionează încă de la cumpărare pe noul proprietar, care plăteşte 15.000 euro în loc de 80.000 euro.

Acesta e avertizat că trebuie să spună oamenilor legii doar ceea ce trebuie ei să audă. Nimic altceva. Cine apelează la achiziţionarea maşinilor furate? „Puştii de Dorobanţi, sportivii şi ţiganii”, precizează Badea.

Doar 5 poliţişti se luptă cu hoţii

Bucureştiul rămâne principala ţintă pentru hoţii de maşini. O statistică a IGPR arată că, în Capitală, în ultimul an, au fost furate  417 maşini. Anul acesta, la nivelul întregii ţări, au fost furate circa 1.700 de maşini, majoritatea dintre ele fiind marca Dacia. Fapt care înseamnă cam tot atâtea persoane cercetate. Timişoara şi Arad, locurile pe unde intră toate maşinile aduse din vestul Europei, apar pe un loc doi în acest clasament, după care urmează Constanţa şi Cluj, dar şi zona Moldova. Există cazuri în care maşinile furate sunt recuperate, dar nu sunt găsiţi autorii faptelor.

Un poliţist de investigaţii criminale se formează în timp. Doar aşa poate căpăta experienţă pentru a stăpâni pe deplin tot regimul infracţiunilor, în special cel legat de furturi auto, unde modul de operare se schimbă zi de zi. Badea recunoaşte că hoţii sunt mai dotaţi la capitolul tehnică decât poliţiştii. Care, în plus, sunt şi foarte puţini, doar cinci oameni în cadrul IGPR. Prejudiciul pe ultimii doi ani, creat prin infracţiuni de furturi auto, se ridică la zeci de milioane de euro, apreciază ofiţerul, profitul grupărilor fiind de aproximativ 30-40% din valoarea maşinilor furate. Cea mai scumpă maşină furată până la acest moment, în România, a fost un Maseratti ce aparţinea unui notar. Potrivit poliţiştilor din IGPR, maşina a fost furată de o rudă a vrăjitoarei Vanessa.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 639585-10-31



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz