2019-06-16 11:48

Gâlceava barourilor. Organizaţia avocaţilor înfiinţată de Pompiliu Bota este legală şi ameninţă existenţa Baroului tradiţional

 |  21:01
Gâlceava barourilor. Organizaţia avocaţilor înfiinţată de Pompiliu Bota este legală şi ameninţă existenţa Baroului tradiţional

Ionuţ Mureşan

Baroul paralel, înfiinţat în 2004 şi condus de către decanul avocat Pompiliu Bota, a prins putere şi ar putea constitui o ameninţare la adresa celui „tradiţional”, în fruntea căruia se află decanul Ilie Iordăchescu. O serie de decizii definitive ale instanţelor şi rezoluţii ale Parchetelor, strânse de-a lungul timpului, statuează, pe de-o parte, că „Barourile tradiţionale au fost desfiinţate în bloc de comunişti prin Decretul nr. 39 din 1950, iar după Revoluţie Legea nr. 51/1995 nu le-a reînfiinţat, ci doar a definit noţiunea de barou”. Pe de altă parte, un alt articol din legea amintită – care prevedea că nu pot funcţiona alte barouri în afara celui „tradiţional” – a fost introdus prin Legea nr. 255/2004, ulterior înfiinţării Baroului Bota, astfel că nu se poate trage concluzia că acesta ar fi fost desfiinţat, „întrucât s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii”.

Încă de la înfiinţarea Baroului Bota, avocaţii membri au fost acuzaţi de către cei „tradiţionali” că nu îşi exercită legal profesia, că falsifică acte sau că îşi înşeală clienţii. Cu toate acestea, surse judiciare au pus la dispoziţia PUTEREA documente din care reiese că Baroul lui Pompiliu Bota a obţinut în Justiţie 40 de hotărâri de achitare şi 398 de hotărâri de confirmare a unor soluţii de netrimitere în judecată. „Actualmente ne aflăm în faţa unui paradox prin aceea că UNBR Bota funcţionează legal sub denumirea de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi are un act constitutiv de înfiinţare consfinţit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ceea ce UNBR tradiţională nu deţine, deocamdată neavând o bază legală în temeiul căreia să funcţioneze. Barourile tradiţionale au fost desfiinţate în bloc prin Decretul nr. 39 din 1950, iar (…) Legea nr. 51/1995 nu le-a reînfiinţat, ci doar a definit noţiunea de barou”, se arată în Rezoluţia nr. 2/P/2012 din 9.04.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ. O serie de decizii ale instanţelor dau legitimitate Baroului Bota, în condiţiile în care acesta a fost legal constituit. “(…) În art. 1 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, introdus prin Legea nr. 255/2004, se prevede faptul că fondarea barourilor este interzisă. Or, această prevedere legală a fost introdusă ulterior înfiinţării barourilor contestate (n.n. – UNBR Bota) printr-o hotoărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Cum legea civilă nu retroactivează, nu se poate trage concluzia că acest barou ar fi fost desfiinţat. Raportat la această situaţie  nu se poate susţine nici că un drept dobândit printr-o hotărâre judecătorească ar fi lipsit de legitimitate (…)”, arată  Judecătoria Baia Mare într-o decizie definitivă din 2013.

Baroul tradiţional, inexistent de jure

Alte asemenea decizii pronunţate de către instanţe arată inexistenţa de jure a Baroului „tradiţional”. „Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 a desfiinţat vechile barouri şi UNBR. (…) Actele normative ulterioare Legii 3/1948 trebuiau să prevadă în mod expres înfiinţarea barourilor şi a uniunii barourilor. (…) În mod logic, singura concluzie care se impune este că prin aceste acte normative nu s-a înfiinţat nici o nouă structură a avocaţilor din România. (…) Nici Legea 51/1995 nu conţine prevederi referitoare la înfiinţarea de noi structuri ale avocaţilor (…). Baroul Bucureşti şi UNBR Bota sunt înfiinţate legal din anul 2004, nu au fost desfiinţate, s-au organizat şi funcţionează în baza Legii 51/1995. (…) La cererea UNBR - Bota, Parchetul a solicitat UNBR (Florea) să înainteze în fotocopie documentele de înfiinţare, însă aceasta nu a putut prezenta documentele respective”, arată Judecătoria Sectorului 1 în decizia definitivă nr. 1251 din 15.12.2010. Aceleaşi concluzii se regăsesc şi într-o decizie a magistraţilor Tribunalului Bucureşti, din 25 august 2009: ,,Spre deosebire de Baroul Bucureşti ,,tradiţional” care nu are o lege de înfiinţare ori o hotărâre judecătorească de înfiinţare ori un act constitutiv, noul Barou Bucureşti (Bota) există şi funcţionează în baza acestor acte.” Magistraţii de la Judecătoria Zărneşti îşi motivează o decizie definitivă în aceeaşi notă: ,,Din studiul jurisprudenţei existente relativ la speţa de faţă, din verificările făcute anterior de organele abilitate, s-a stabilit că există barouri tradiţionale care nu au putut prezenta documentele de înfiinţare, respectiv act constitutiv, statut, hotărâre judecătorească şi, pe cale de consecinţă, acestea nu au personalitate juridică”.

Decizia Curţii Constituţionale

Că Baroul Bota a fost înfiinţat legal, înainte ca Legea nr. 255/2004 să modifice Legea 51/1995 în sensul interzicerii înfiinţării altor barouri pe lângă cel „tradiţional”, e stiputat într-o decizie a Curţii Constituţionale a României, nr. 1.055 din 9 octombrie 2008. „Legiuitorul nu poate să dispună nici chiar prin lege asupra unui drept câştigat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Legea nouă nu poate, fără a retroactiva, să se aplice şi situaţiilor litigioase rezolvate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Chiar dacă principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constituţional, încălcarea lui prin textul de lege criticat contravine principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât legiuitorul nu poate desfiinţa hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, intervenind astfel în procesul de realizare a justiţiei”, arată Curtea Constituţională.

Bani publici plătiţi ilegal

Potrivit surselor noastre, din toate aceste decizii decurge o concluzie îngrijorătoare: dacă Baroul „tradiţional” nu are documente de înfiinţare, se ridică întrebarea legitimităţii acestuia în faţa Baroului Bota, care poate arăta astfel de acte. Conform unei decizii a Judecătoriei Cluj-Napoca, chestiunea a rămas „în coadă de peşte”: „Problemele legate de legitimitatea pe care şi-o revendică fiecare dintre cele două structuri (Uniuni N.B.R.) nu au fost tranşate până acum într-un mod care să permită stabilirea doar a uneia din acestea ca fiind singura îndreptăţită să autorizeze efectuarea de activităţi specifice profesiei de avocat”. Astfel, rămâne deschisă întrebarea: cine dă dreptul de folosire a denumirilor de „UNBR” sau „Barou” – o organizaţie desfiinţată printr-o lege din anii ’50,  sau una înfiinţată în 2004? „Aici (n.n. – în Baroul „tradiţional”) e o mafie, deoarece Ministerul Justiţiei dă bani, de ani de zile, avocaţilor din oficiu, bani de la stat. În aceste condiţii, (n.n. – în lipsa documentelor de înfiinţare) am putea vorbi despre sume acordate nelegal, de ordinul sutelor de milioane de lei”, au declarat pentru PUTEREA surse din Baroul Bota.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-03-31

Documente:



Parerea ta...

DANA
31 Mar 2015

Sa dispăra la naiba rinocerii astia obisnuiti precum niste paraziti sa le vina bani din toate părțile. Ma refer la Iordachescu, Decanul Baroului Tradițional, care ieri ii cerceta pe avocatii care i-au luat apărarea Laurei Voicu
AMERICANUL
01 Apr 2015

Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, copind modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician, un jurist si un calculator cu softul adecvat nefiind nevoie de avocat. Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane in special AVOCATI se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar. Procedurile judiciare au continut confuz, echivoc, care faciliteaza emiterea de speculatii in favoarea infractorilor sau faptuitorilor si avocatilor. (“Persoana care ajuta un hot la savarsirea de infractiuni, se numeste COMPLICE si este pedepsit pentru asta. Daca o alta persoana ajuta acelasi hot dupa ce a savarsit fapta, la ascunderea adevarului se numeste AVOCAT si este platit pentru asta » ceea ce constituie o mare aberatie sau CIUDATENIE JUDICIARA ).
TELEMEU
01 Apr 2015

Tovarasi, cozonacul e pe cale sa devina o prajiturica! Organizatia cutumiara incaseaza bani de la buget, aceasta nefiind infiintata conform legii. Dar hotzii stirga hotzii, ca asa e obiceiul in Romanica.
UN CETATEAN
01 Apr 2015

Baroul traditional nu se mai satura de bani si putere. Decanul Iordachescu se comporta mai mult ca un sectant decat un decan. Vezi cum isi "ancheteaza" avocatii, exemplu Laura Voica, pe motiv ca a colaborat cu un avocat din celalalt barou!
JURIST
01 Apr 2015

acest autointitulat barou traditional este format dintr-o gasca de securisti care au monopolizat profesia. in acest barou nu se poate intra decat daca ai cateva zeci de mii de euro pregatiti pentru comisia de examinare sau daca esti fiu de parlamentar. observati ca pina si ponta a recunoscut ca a intrat fara examen in baza titlului de doctor obtinut prin plagiat. examenele sunt de fatada, intra numai cine trebuie, lucrarile sunt arse imediat. dispare orice proba ca ai luat examenul pe bune. Bota a fost un tip destept, a interpretat foarte bine legea avocaturii, iar meritul sau este ca mii de oameni bine pregatiti care nu au avut bani de spaga au primit sansa de a-si face profesia. stiu pe propria piele cum se intra, iar cind vezi un analfabet de la spiru haret ca este admis iti vine sa-ti dai palme. cunosc analfabeti care efectiv nu sunt intregi la minte si au acte in acest sens, dar datorita faptului ca taticul era avocat, au fost admisi in profesie. va inchipuiti asa ceva?
PASTIA
01 Apr 2015

Îmi pare rău pentru mesajul de mai sus, bausem ceva mai mult, printre care si mințile! Hac! :)))))
PASTIA
04 Apr 2015

Revin dupa o ciorba....tot eu sunt, PASTIA.Sunt avocat debutant in Baroul Botomei.
SCORPION
24 Apr 2015

Domnule Barou, Decretul Lege 90/1990 nu face nici un fel de referire la redenumirea colegiilor de avocati, ci doart la formele de exercitare a profesiei, si cine face parte din " Barou". Mai mult decat atat, in perioada 1990 - 1995 exercitarea profesiei de avocat a fost cvasi legala. Abia dupa aparitia legii 51/1995 a fost reglementata exercitarea profesiei. De infiintare si desfiintare, discutam doar in conditiile in care s-ar aplica uzucapiunea si la exercitarea unei profesii.
ALBASTRU
29 Apr 2015

Rusinica domnule Barou, Decretul Lege 90/90, are 14 articole , de ce nu le-ai citit pe toate? Art.14 v-a pus la dispozitie 15 zile sa va "reinfiintati".
POPESCU LAZAR
28 Oct 2018

ATENTIE la “AVOCATII “ fara patalama si fara examen de barou. Infractorul GINDAC AURELIAN a luat un sac de bani ilegal si fara drept – adica INSELACIUNE fara jena. Cei care inca il mai cred avocat si-si cheltuie banii pe acest infractor sa citeasca solutia instantei devenita azi definitiva si irevocabila.!!!! Nevasta-sa ...GINDAC VERONICA era individa care detinea fituica ZONA INTERZISA , sponsorizata de Codrin Stefanescu ( adica facea dosare dusmanilor PSD si-i santaja cu dezvaluire informatii ) Nr. unic (nr. format vechi) : 22605/300/2016 Sectie: Judecatoria sect 3 Materie: Penal Obiect: înşelăciunea (art.244 NCP) GÎNDAC AURELIAN Inculpat Soluţionare Solutia pe scurt: Respinge sesizarea din oficiu privitoare la schimbarea încadrării juridice în raport de art 5 C pen. Respinge solicitarea inculpatului prin apărător de a se constata intervenită prescriere răspunderii penale. În baza art. 244 al 1 şi 2 C pen cu aplicarea art 35 al 1 C pen coroborat cu art. 396 alin. 1 şi 2 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul Gîndac Aurelian la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată ( trei acte materiale). În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 1 an închisoare şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen, ce se calculează, de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. d)
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray