2019-11-12 23:56

Guvernul Ponta a aprobat statutul unei biserici cu Eparhie în Ungaria, în ultimele zile de mandat

 |  21:01
Guvernul Ponta a aprobat statutul unei biserici cu Eparhie în Ungaria, în ultimele zile de mandat

Robert Veress

La începutul acestei luni a fost publicat, în Monitorul Oficial, statutul Bisericii Unitariene Maghiare (BUM), rezultate prin unificarea dintre Biserica Unitariană din Transilvania și Biserica Unitariană din Ungaria. Sediul BUM va fi la Cluj Napoca, iar fosta Biserică Unitariană din Ungaria va deveni Eparhie, cu sediul la Budapesta, în cadrul BUM. Unificarea s-a produs în urma unui Sinod care a avut loc la Cluj Napoca, în 28 iunie 2012. Însă, abia în luna octombrie 2015 Consistoriul Reprezentanţilor Bisericii Unitariene din Transilvania a solicitat recunoaşterea modificărilor şi completărilor Statutului adoptat în 2012. Legalitatea unificării este contestată de unii specialiști, dar Secretariatul de Stat pentru Culte dă asigurări că totul este în regulă. De altfel, cele două biserici au fost una timp de secole, separându-se abia în 1968, în timpul comunismului.

Secretarul de stat Opaschi: „Eparhia din Ungaria nu va fi finanțată de România”

Întrucât din statutul BUM nu reiese cum vor fi gestionate fondurile primite din partea statului român, am solicitat clarificări Secretariatului de Stat pentru Culte. După o săptămână de la formularea cererii, secretarul de stat Victor Opaschi ne-a remis un răspuns ce pare inechivoc, dar nu este. În răspuns se citează din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă pentru a se releva dreptul cultelor de a se organiza autonom, dar apoi se precizează că „se permite finanțarea cultelor ai căror credincioși sunt cetățeni români”, fără a se face trimitere la vreun text de lege care să introducă explicit această limitare. De altfel, textul din Legea nr. 489/2006 referitor la finanțarea cultelor, este evaziv, interpretabil: „Statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, în raport cu numărul credincioşilor cetăţeni români şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate, salarizarea personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute. Statul sprijină cu contribuţii în cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unităţilor de cult cu venituri reduse, în condiţiile stabilite prin lege”. Așadar, „în raport cu numărul credincioșilor cetățeni români” și nu „ai căror credincioși sunt cetățeni români”. Totuși, domnul Opaschi conchide: „În consecinţă, Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare nu poate fi finanţată de către statul român”. Pentru anul 2014, BUM a beneficiat de o finanțare de 75 de mii de lei din partea statului român, însă, pentru 2016, suma a crescut la circa 180 de mii de lei.

Doctor în istorie: „Noua Biserică nu este prevăzută de lege”

Într-o amplă declarație pe subiect dată blogger-ului Dan Tănasă, doctorul în istorie Vasile Lechințan, arată că nu este vorba de o simplă modificare de statul, ci de fondarea unei noi Biserici, cu un caracter etnic exclusiv maghiar: „Se creează o nouă Biserică şi nu e o simplă modificare de statut, pentru că această nouă Biserică a) se întinde pe teritoriul a două state şi b) îi este atribuit – ceva cu totul nou – caracterul etnic exclusiv maghiar. Trebuie precizat că Biserica Unitariană din Transilvania nu a avut de-a lungul secolelor un caracter exclusiv maghiar, pentru că unitarieni au fost şi saşi/germani şi polonezi stabiliţi la Cluj. Aşa că Biserica Unitariană Maghiară, nou înfiinţată, nu este prevăzută în Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor(...)”.

O altă obiecție a lui Lechințan este legată de prevederea legală ce impune ca solicitarea recunoașterii unui cult să fie însoțită de dovada că asociația religioasă respectivă funcționează neîntrerupt pe teritoriul României de cel puţin 12 ani, fapt ce, evident, nu se poate proba în cazul BUM.

Despre cultul unitarian

Unitarianismul este o variantă radicală a protestantismului, apărută în Transilvania la mijlocul secolului al XVI‑lea, fiind întemeiată de David Francisc (1519‑1579), care a propovăduit antitrinitarismul. Noul cult a fost recunoscut oficial prin edictul Dietei de la Turda privind libertatea religioasă (1568).

În pofida acestui edict, cultul unitarian a fost supus unor persecuţii din partea principilor catolici şi chiar din partea celor reformaţi, ceea ce a determinat ca numărul adepţilor săi să scadă cu timpul. Astfel, de la 425 parohii câte erau la sfârşitul secolului al XVI‑lea, s‑a ajuns, în anul 1700, la numai 125.

Teza fundamentală a religiei unitariene este credinţa într‑un Dumnezeu unic şi indivizibil. Iisus Hristos este considerat om, nu şi Dumnezeu, deci nu este admisă dogma Sfintei Treimi. Bisericile sunt simple atât în exterior, cât şi în interior, pereţii sunt albi, simbolizând puritatea şi claritatea credinţei unitariene; în biserică nu se află icoane, picturi, monumente sau altar.

Cultul unitarian, cu sediul central la Cluj, cuprinde peste 70.000 de  credincioşi de naţionalitate maghiară. Marea lor majoritate este grupată în judeţele: Cluj, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, unde, de altfel, sunt organizate şi cele 6 protopopiate: Cluj‑Turda, Mureş, Târnava, Cristuru Secuiesc, Trei Scaune-Alba de Sus şi Odorheiul Secuiesc. Numărul parohiilor este de 126, iar al filiilor de 32. În parohii şi filii, numărul lăcaşurilor de cult este de 143, iar al preoţilor este de 115.

Organizarea cultului are la bază principiul sinodo‑presbiterial, ceea ce înseamnă că laicii au un rol important, conducerea este colectivă, iar unităţile de bază sunt autonome. Organele centrale de conducere sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Bisericesc.

Sinodul este format, din oficiu,  din episcop, doi curatori generali, alţi demnitari bisericeşti şi laici, precum şi din delegaţi aleşi de protopopiate şi parohii. În total, acest for numără circa 250 de membri. Sinodul  se întruneşte o dată la 3 ani şi are ca principale atribuţii alegerea episcopului, sfinţirea preoţilor şi modificarea Constituţiei Bisericii.

Consistoriul Suprem  este compus din membri aleşi şi din oficiu, preoţi şi laici;  se întruneşte anual la Cluj şi are ca principală atribuţie guvernarea anuală a Bisericii. Între sesiunile Consistoriului Suprem, conducerea operativă este asigurată de Consistoriul Bisericesc, care se întruneşte trimestrial. Preşedinţia Bisericii este reprezentată de episcop, vicar, cei doi curatori generali şi directorul afacerilor publice.

La nivel de protopopiat şi parohie, organele de conducere sunt: adunarea generală a protopopiatelor, respectiv adunarea generală parohială.

Pregătirea preoţilor se face în cadrul secţiei unitariene a Institutului Teologic Protestant Unic din Cluj. Cultul are şi două  licee confesionale  la Cluj-Napoca şi Cristuru Secuiesc.

 Cultul Unitarian publică revista trimestrială în limba maghiară „Magvetö Keresztény” („Semănătorul Creştin”) şi publicaţia lunară „Unitárius Közlöny” („Monitorul Unitarian”).

 Biserica Unitariană este membră a Asociaţiei Internaţionale pentru Libertate Religioasă (I.A.R.F.), cu sediul la Frankfurt pe Main (Germania) şi a Consiliului Internaţional al Unitarienilor (I.C.U.U.). (Sursa pentru informațiile din acest intertitlu: www.culte.gov.ro)

Prevederile constituționale

Constituția României prevede la Art. 29 - Libertatea conştiinţei: „(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. (...) (3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. (4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă. (5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate”.

Acuzații de extremism

Liderul Bisericii Unitariene Maghiare, episcopul Ferenc Bálint-Benczédi, s-a afișat alături de liderii extremiști maghiari, care militează pentru separatism pe criterii etnice, Toró T. Tibor și Szilágyi Zsolt.

Răspunsul pentru PUTEREA al Secretariatului de stat pentru culte

„Ca urmare a memoriului dumneavoastră adresat Secretariatului de Stat pentru Culte, vă comunicăm următoarele: În conformitate cu art. 8 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă regimul general al cultelor, cultele "se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice." Statul român nu intervine în modul în care cultele recunoscute îşi gestionează fondurile proprii. Pentru fondurile alocate, la cerere, de la bugetul de stat, cultele recunoscute sunt obligate să respecte destinaţia acestora, precum şi legislaţia în vigoare. Aceasta permite finanţarea cultelor ai căror credincioşi sunt cetăţeni români. În consecinţă, Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare nu poate fi finanţată de către statul român.

Cu stimă,

Victor Opaschi, Secretar de Stat”


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-02-19

Documente:

GALERIE MEDIA





Parerea ta...

Doresc sa comentez



MAI VECHI...

Statutul elevului. Observații E vacanță pentru majoritatea elevilor. La mijlocul lunii, cu o săptămână înainte de vacanță, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică Statutul Elevului. Ce dezbatere e aia, în vacanță, când vremea te împinge spre mare, spre munte, spre distracție? Atenție, e vorba de un document care, dacă va fi adoptat, și va fi publicat în Monitorul Oficial, va avea caracter de lege în unitățile școlare și va trebui cunoscut (învățat!) și aplicat întocmai de elevi, părinți, cadre didactice. Adică, de mai toată România
28 Iun 2016 |

PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray