2019-11-15 15:45

Guvernul recunoaşte că administraţia e politizată masiv şi coruptă

 |  21:01
Guvernul recunoaşte că administraţia e politizată masiv şi coruptă

Gilda Popa

România se află în continuare pe ultimul loc în Europa la eficienţa guvernării, după aproape 10 ani de la primul val de reforme iniţiat în vederea aderării la UE, avertizează chiar specialiştii Guvernului în raportul „Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020”. Documentul, prezentat Executivului în 10 noiembrie şi aflat încă în stadiul de proiect, indică posibile soluţii la disfuncţiile cronice din administraţia publică. Astfel, remarcă autorii raportului, instituţiile se confruntă cu o cronică lipsă de eficienţă, fie din cauza politizării excesive, a gradului ridicat de birocraţie, a corupţiei sau a lipsei de leadership.

Analiştii Executivului prezintă blocajele existente la nivelul administraţiei publice, respectiv problemele curente ale guvernării, într-un document redactat pe baza observaţiilor şi analizelor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Institutului pentru Politici Publice, citat de Mediafax. În raport se arată că, potrivit statisticilor, după primul val de reforme iniţiate în 2005, România continuă să se situeze pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte eficienţa guvernării. Această poziţie este dată de valoarea unui indicator care ia în considerare, printre altele, capacitatea administraţiei publice centrale şi locale şi a calităţii serviciilor publice furnizate, indicator a cărui evoluţie nu s-a modificat substanţial în ultimii zece ani comparativ cu alte state europene, în special în zona Europei de Est, România situându-se constant pe ultimul loc. O parte din observaţiile din raport au fost formulate încă din iunie 2014 de reprezentanţii Comisiei Europene, care au criticat la acel moment strategia Guvernului Ponta pentru absorbţia fondurilor UE din perioada de programare 2014-2020. Oficialii de la Bruxelles au atras atenţia asupra faptului că Executivul român este deficitar în combaterea fraudelor în domeniul achiziţiilor publice, că nu a finalizat strategiile sectoriale, că alocările fondurilor bugetare sunt „dezechilibrate” şi că are tendinţa de a se „baza pe strategii care sunt încă în curs de elaborare”, o practică în măsură să „ridice riscuri”. Experţii europeni au mai arătat că România are încă „prevederi legale care încălcă” directiva europeană în domeniu.

Slaba capacitate administrativă

Incapacitatea administrativă a guvernării s-a perpetuat, neschimbată, an de an, în pofida tuturor măsurilor asumate în hârtiile oficiale ale Executivului, la recomandările instituţiilor internaţionale. Documentul reţine că „în ultima perioadă de programare 2007-2013, capacitatea administrativă a fost principalul subiect al unui Program Operaţional, ceea ce a permis dezvoltarea unor proiecte de reformă ale căror rezultate ar fi trebuit să influenţeze pozitiv evoluţia acestui indicator. În ciuda faptului că Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative a înregistrat al doilea scor (după Programul Operaţional Regional) în ceea ce priveşte rata absorbţiei, valoarea indicatorului nu s-a modificat substanţial, ba chiar a cunoscut o scădere faţă de anii anteriori”. Autorii raportului mai arată că „administraţia publică se confruntă în continuare cu o cronică lipsă de eficienţă, motivele fiind legate fie de politizarea excesivă, fie de gradul ridicat de birocraţie, de corupţie sau de lipsa de leadership în procesul de reformă”.

Confuzie privind finanţarea strategiei

„Principala sursă de finanțare a strategiei (n.r. - Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020”) poate fi reprezentată de fondurile structurale, respectiv bugetele proprii ale ministerelor, precum și cel al SGG”, mai arată autorii raportului. Astfel, Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020 şi aprobat de Comisia Europeană la această dată identifică o serie de acțiuni corespunzătoare „Obiectivului Tematic 11: Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate”. Formularea din materialul de analiză indică, însă, şi o oarecare derută la nivelul Guvernului în cunoaşterea exactă a acestor alocări financiare: „În acest sens au fost prevăzute următoarele alocări pe axele de finanţare ale POCA adresate direcţiilor de acţiune subscrise Strategiei pentru o reglementare inteligentă 2014-2020 :.......CINE LE ŞTIE ???”, este scris în proiect.

Birocraţia formelor fără fond

În administraţia românească, a fi „conform” în raport cu unele proceduri este mai important decât a fi „eficient” în raport cu rezultatele vizate, este constatarea din document. Astfel, funcţioarii sunt complet rătăciţi în proiect din cauza procedurilor laborioase de alocare a resurselor, etapelor administrative redundante, controalelor încrucişate cu solicitări şi standarde diferite. „Din cauza unei implementări sporadice și inconsistente, dar și a absenței leadershipului politic necesar unei astfel de modificări de abordare a procesului de formulare a politicilor publice, introducerea unor astfel de proceduri nu a avut rezultatul scontat. Dimpotrivă, la nivelul activității curente a administrației publice centrale, propunerile de politici publice sunt deseori asimilate unei activități cu caracter mai degrabă birocratic, nefiind un suport real în procesul de luare a deciziei, ci doar o etapă de justificare a unei decizii deja luate”, mai explică autorii raportului.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-11-12



Parerea ta...

EXCELENT!
12 Noi 2014

S-au PRINS in cele din urma si politicienii de pe la noi?! Din pacate numai in urma interventiilor 'din afara', altfel ne-ar manca cainii!
A ZIS BINE
12 Noi 2014

Parvulescu:“ depersonalizarea politicului, fiindca are prea multa putere”;
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray