2019-11-23 01:48

Marea Mineriadă a fost dezgropată. Ion Iliescu faţă cu reacţiunea. Curtea Supremă a confirmat luni decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale

 |  21:01
Marea Mineriadă a fost dezgropată. Ion Iliescu faţă cu reacţiunea. Curtea Supremă a confirmat luni decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale

Rene Pârşan

Dosarul marii mineriade din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis oficial. Instanţa supremă a confirmat, luni, decizia procurorilor Parchetului ÎCCJ de redeschidere a urmăririi penale, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

Decizia judecătorilor este definitivă, dosarul urmând să fie repartizat acum unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluţie. Procurorul va stabili dacă se impune fie trimitere în judecată a celor implicaţi în dosar, fie clasarea cazului.

În 13-15 iunie 1990, minerii din Valea Jiului au descins pentru a treia oară în Bucureşti pentru a reprima opoziţia civilă care ocupa Piaţa Universităţii de aproximativ o lună şi jumătate. Minerii dirijaţi de Securitate au năvălit în noaptea de 13-14 iunie în Bucureşti şi au înecat în sânge protestul. Marile nume vizate în acest proces sunt Virgil Măgureanu (născut Imre Asztalos), primul şef al SRI, în vârstă de 74 de ani, şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, care tocmai a împlinit vârsta de 85 de ani. Complicele celor doi, Miron Cozma, i-a urat lui Iliescu, cu ocazia redeschiderii dosarului, „să moară în puşcărie”.

După un sfert de secol

Cercetările în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani. În acest răstimp au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în România. Numărul morţilor în iunie ‘90 este estimat de la zeci de la sute, dar doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi ca victime ale „minerilor”.

Un bilanţ oficial confirmă doar că în timpul măcelului din Piaţa Universităţii au fost 746 de răniţi, şase femei violate şi peste o mie de deţinuţi ilegal, „bărboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură”. Din 1990, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise fără nici o finalitate mai multe dosare. Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în perioada 13-15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş. În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale. În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Pentru modul defectuos în care au fost instrumentate Dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare din ICCJ în perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii secţiei în perioada mai 2006 - octombrie 2007.

Generalul Voinea şi-a dat demisia, evitând răspunderea disciplinară, însă în luna septembrie 2012 şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general al României, rămasă vacantă după încheierea mandatului Laurei Codruţa Kovesi.

Lungul drum spre prescripţie

În cazul Mineriadei din '90, prin rezoluţia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi continuarea ceretărilor de către procurori desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Prin rezoluţia 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, sub forma participaţiei improprii, întrucât faptele nu există.

De asemenea, dosarul 76/P/1998 a fost înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secţia Parchetelor Militare şi are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deşi prezenţi în perioada 14-19 iunie 1990 la Bucureşti, minerii din Valea Jiului şi din alte bazine carbonifere au fost pontaţi în mod fictiv, situaţie în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secţia Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul "Străuleşti II", aspecte sesizate de "Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991", a fost conexat, prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

Mai târziu, prin ordonanţa din 23 iunie 2005, emisă în dosarul 75/P/1998, Secţia Parchetelor Militare a declinat competenţa în favoarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului Bucureşti a celor 72 de inculpaţi menţionaţi în cuprinsul rezoluţiei. Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări faţă de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Ţuculeanu, Horia Ghibănescu şi Valentin Leancă.

Prin rezoluţia din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-03-09



Parerea ta...

CIRTITE
10 Mar 2015

Asa sa va ajte dumnezeu , in viata , munca si casa .
ARTICOL DIN ROMâNIA LIBERă
10 Mar 2015

semnat de domnul A.Vladimir, care probabil folosind diferite surse, a ajuns la aceleaşi concluzii: „…Puţini ştiu astăzi, că eliminarea lui Ceauşescu a fost pecetluită la întâlnirea Mitterand – Gorbaciov de la Kiev, desfăşurată cu câteva săptămâni înaintea declanşării evenimentelor din Decembrie. Imediat după ’90, dl Dan Amadeu Lăzărescu-mason, tatal adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu mason -PNL, a dezvăluit că în septembrie ’89, fiind la Paris, cu ocazia unui Congres Internaţional de Istorie, a aflat de la Marcel Schapira (importantă personalitate a francmasoneriei româneşti şi internaţionale) că Occidentul căzuse de acord cu Gorbaciov, asupra necesităţii eliminării lui Ceauşescu, şi că, în acest scop, fusese desemnat un general pentru aducerea la îndeplinire a operaţiunii, respectiv Victor Atanasie Stanculescu.
MENţIONăM Că
10 Mar 2015

în vara lui ’89, au avut loc în Ungaria câteva contacte între generali români şi ofiţeri ungari şi sovietici. Astfel, deşi ocultată de istoricii evenimentelor din decembrie ’89, nu au mentionat nimic, totusi a avut loc o întâlnire între gl. Guşă şi Karpati, ministrul apărării din Ungaria, ale cărei detalii nu au fost făcute niciodată cunoscute nici de o parte, nici de cealaltă.În acelaşi timp gl. Chiţac şi gl. Victor Stănculescu, au vizitat şi ei Ungaria, având – potrivit anumitor surse – o serie de contacte la cartierul general al Armatei Sud a U.R.S.S., unitate care-şi avea statul major în Ungaria şi misiunea de a asigura întreg flancul balcanic al U.R.S.S. În cadrul Armatei Sud funcţiona şi o unitate specială SPEŢNAZ, a GRU, formată atât din militari specializaţi în cercetare-diversiune, în spatele frontului cât şi din civili – aşa numiţii „visautniki” – pregătiţi să acţioneze în teritoriu, deghizaţi în turişti, după ce anterior se familiarizau cu regiunea călătorind în grupuri de sindicalişti sportivi, fruntaşi în producţie, etc.
DE FIECARE DATă
10 Mar 2015

când grupuri de „visautniki” soseau în excursii (recunoaştere), aceştia erau însoţiţi de ghizi translatori, asiguraţi exclusiv din cadrul rezidenţei sovietice în ţara respectivă, furnizaţi de ambasadele U.R.S.S. Niciodată de ghizi locali. Armamentul uşor şi aparatura de comunicaţie sofisticată, dar portabilă şi lesne camuflabilă, ale acestor „visautniki” a atras mai de mult atenţia serviciilor secrete occidentale. După mai bine de 10 ani de investigaţii, aceştia au descoperit, cu stupoare, că „visautniki” sovietici, erau mai bine echipaţi decât unităţile cercetare diversiune din occident.
CE S-A DISCUTAT ATUNCI,
10 Mar 2015

inainte si dupa 'revolutie': "România a fost nelipsită de pe agenda contactelor politico-diplomatice la nivel înalt şi a frecventelor reuniuni ale unor organisme suprastatale, organizate în perioada de referinţă:„Raportăm următoarele informaţii obţinute pe mai multe linii cu privire la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov: în cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre SUA şi URSS, organizate la iniţiativa sovieticilor, cele doua părţi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenţă şi elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure în continuare un rol dominant în toate problemele internaţionale… Sunt date că URSS va face noi concesii în favoarea americanilor în schimbul obţinerii de ajutoare economice şi financiare.
SE URMăREşTE STABILIREA
10 Mar 2015

unui nou echilibru pe continentul european, care să permită atenuarea treptată a diferenţelor de sistem politic şi economic între ţările socialiste şi cele capitaliste….” Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicarea de „reforme reale”, fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineza, Cuba şi România. Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lor cu România şi va solicita ca şi URSS să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi minereu de fier…În cadrul consultărilor din ultimele zile cu administraţia de la Washington guvernele Angliei, Franţei, R.F. Germania şi Italiei au insistat pentru: ca fiecare dintre statele vest-europene să aibă un rol sporit în influenţarea situaţiei din Europa de Est, astfel încât să-şi asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă.” (D.S.S./SIE/ Notă raport 00275 din 01.12.1989)
"ABţINEREA DE LA STIMULAREA
10 Mar 2015

în continuare a fluxului de persoane din est către vest, pe de o parte pentru a nu se crea probleme economice şi chiar conflicte sociale în Europa Occidentală şi pe de altă parte pentru a se încuraja direct constituirea în ţările socialiste a unei „mase de manevră” formată din cetăţeni nemulţumiţi, pretabili la acţiuni protestatare. (D.S.S./SIE/ Nota 00260 din 16.11.1989).
PRINTRE HOTăRâRILE REUNIUNII
10 Mar 2015

de la Paris a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale CEE „cu privire la ţara noastră, în contextul poziţiilor concertate ale SUA şi URSS, se are în vedere intensificarea acţiunilor vizând crearea unor tensiuni interne, destabilizatoare prin folosirea unor stări de nemulţumire şi incitări în mediul minorităţii maghiare considerându-se că în acest fel România ar putea fi determinată să nu mai obstrucţioneze procesele ce au loc în est” (D.S.S./SIE /nota 00263/22.11.1989).
MăSURILE STABILITE
10 Mar 2015

la astfel de reuniuni par să sa materializeze rapid, printr-o mare diversitate de mijloace şi metode: „Din date certe rezultă că după recenta reuniune la nivel înalt a NATO de la Bruxelles, guvernul Olandei preconizează următoarele orientări privind relaţiile cu România: „…. intensificarea campaniei propagandistice de denigrare a realităţilor din România şi stimularea prin toate mijloacele, inclusiv prin posibilităţile Ambasadei Olandei la Bucureşti, a elementelor protestatare din ţara noastră; sprijinirea în continuare a organizării în Olanda de manifestări antiromâneşti, îndeosebi pe tema pretinsei nerespectări adrepturilor omului şi a programului de modernizare a localităţilor; tolerarea pe mai departe a activităţii grupurilor iredentiste-maghiare din Olanda.” (D.S.S./SIE/ Nota raport 00286 din 11.11.1989)
„RECENT CIA A îNFIINţAT
10 Mar 2015

o organizaţie denumită „Trust Organization”, care îşi propune: încurajarea şi sprijinirea mişcării de dizidenţă în ţările socialiste; organizarea şi dirijarea activităţilor informative în rândul emigraţiei originare din aceste ţări; iniţierea unor acţiuni îndreptate contra statelor socialiste prin intermediul elementelor ostile din rândul emigraţiei sau al dizidenţei. Organizaţia nou-creată îşi are sediul central în California şi filiale în RFG şi Austria, activităţile fiind finanţate de CIA şi serviciile speciale ale ţărilor membre ale NATO. Instruirea acestora este făcută de „un grup special constituit din foste cadre ale serviciilor de informaţii din ţările socialiste, care au trădat, între acestea numărându-se membri ai postului de Radio Europa Libera- Constantin Nicolai Munteanu, Emil Hurezeanu, Vladimir Tismaneanu sau Vocea Americii, Pacepa sau disidenti agenti pentru occident, Israel, Ungaria si America - Stelian Tanase, Cristian Tudor Popescu, Ana Blandiana, Ion Caramitru, Mircea Diaconu si alti. Printre acţiunile considerate reuşite ale lui „Trust Organization” este contribuţia adusă la destabilizarea politico-socială din Polonia, Ungaria şi RDG. Potrivit datelor ce le deţinem, pentru viitor, organizaţia îşi propune să-şi concentreze acţiunile cu preponderenţă împotriva României şi Cehoslovaciei.”(D.S.S./SIE. Nota 00444/814 din 14.11.1989)
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray