2019-12-13 08:11

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră

 |  20:38
O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră

Robert Veress

O femeie de vârsta a treia a murit la Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din București, Calea Griviței 218, cauza fiind o transfuzie de sânge provenit de la donatori cu altă grupă. Pacienta a fost internată pe data de 13 iunie 2016, când i s-a făcut transfuzia. A doua zi, a intrat în șoc posttransfuzional și nu a mai putut fi salvată, decesul survenind după o săptămână. Între timp, managerul spitalului și-a dat demisia, cu o săptămână înainte ca mandatul lui să expire. Cazul a fost semnalat Direcției de Sănătate Publică abia pe data de 27 iunie a.c. Comisia de disciplină a spitalului încă nu și-a prezentat concluziile. Conducerea spitalului nu știe dacă familia a fost informată în legătură cu motivele decesului și dacă rudele (dacă există...) au întreprins ceva pentru tragerea la răspundere a responsabililor.

În urma acestui caz, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB) a efectuat un prim control la Spitalul de Arși pe data de 1 iulie, constatând că Unitatea de Transfuzii Sanguine (UTS) nu este autorizată și funcționează într-un spațiu impropriu. S-au aplicat amenzi: spitalul 20.000 de lei, iar asistenta și medicul de gardă considerați responsabili de transfuzia greșită au de plătit, împreună, o amendă de 1.600 de lei. Echipa care a efectuat controlul a dispus măsuri pentru intrarea în legalitate și a anunțat sesizarea Colegiului Medicilor. La Colegiul Medicilor din București, de competența căruia este cazul, nu se știa nimic marți, 12 iulie. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Național al Medicilor, a declarat, pentru PUTEREA, că a primit abia luni, 11 iulie, sesizarea DSP legată de incidentul de la Spitalul de Arși; urmează să o transmită Colegiului Medicilor București. Oricum, nu Colegiul Medicilor va determina, oficial, dacă este sau nu malpraxis. Asta o poate stabili doar o comisie din cadrul DSPMB, care nu se întrunește automat, ci la solicitarea aparținătorilor (rudelor) persoanei decedate, care trebuie să achite o taxă substanțială (1.500 - 6.000 de lei) în acest scop. Pe data de 8 iulie, o echipă de control a DSPMB a revenit la Spitalul de Arși, pentru a vedea dacă măsurile dispuse la precedentul control (de pe 1 iulie) fuseseră aduse la îndeplinire. Nu se întâmplase nimic între timp, așa că s-a mai dat un termen de aducere la conformitate, de două săptămâni.

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

Ministerul Sănătății: e malpraxis medical și malpraxis managerial

Sesizat de PUTEREA referitor la acest caz, Ministerul Sănătății s-a arătat cooperant, a adunat în câteva zile informațiile disponibile pe subiect, ne-a pus la dispoziție un amplu material pe care îl vom cita ceva mai încolo și următorul comentariu avizat de ministrul Vlad Voiculescu:

 „Cazul tragic al pacientei care a decedat în urma unei reacții severe posttransfuzionale a fost adus la cunoștința Ministerului Sănătății. Din informațiile pe care Ministerul Sănătății le deține în urma inspecțiilor din unitatea sanitară, determinarea greșită a grupei de sânge pare să fi fost rezultatul unei erori umane. În acest sens, singura autoritate cu atribuții legale de verificare este Colegiul Medicilor din România, care a fost sesizat de Direcția de Sănătate Publică București. Ministerul Sănătății transmite condoleanțe familiei pacientei.

În ceea ce privește Unitatea de Transfuzii a Spitalului de Arși, care a funcționat fără autorizare peste un an de zile, Ministerul Sănătății consideră că suntem în fața unui flagrant malpraxis managerial. A primi mai multe cereri, referate, documentații de la medicii din spital și a nu acționa pentru remedierea situației și asigurarea unui act medical sigur atât pentru pacienți, cât și pentru doctori este de neimaginat.

În acest moment, prioritară este coordonarea procesului de autorizare a unității și revenire la normal. Analiza cauzelor care au dus la situația actuală, precum și a eventualelor măsuri care se impun este în lucru.

Pacienții și medicii nu au nicio vină în fața unui act managerial viciat, ceea ce subliniază încă o dată necesitatea unei profesionalizări a managementului de spitale și a întăririi funcției de control din România”.

Tragedia

Pacienta C.V., în vârstă de 68 de ani (informație nesigură - vârsta exactă nu am reușit să o aflăm, cifra a fost avansată de directorul medical al Spitalului), a fost internată pe data de 13 iunie a.c., la ora 19, cu traumatism complex.  Fiind mușcată de câini, avea carnea sfâșiată de pe membre și fracturi ale antebrațelor. Fiind în șoc hemoragic, i s-a făcut transfuzia cu sânge. „Asistenta a pipetat din sângele pacientei”, spune dr. Cristian Nițescu, directorul medical al Spitalului, în cadrul unei discuții în care a folosit, adeseori, expresiile „nu știu”, „din câte știu”, „nu știu sigur”, „se pare că”. Asistenta s-a prezentat cu lamela pe care s-a făcut determinarea grupei de sânge la medicul de gardă, doctorul Davidescu. Medic cu experiență (din câte știu a fost șef de secție la Spitalul Militar, unde s-a pensionat”, zice dr. Nițescu), făcând gărzi sporadice la Spitalul de Arși, pentru a-și suplimenta veniturile din pensie, Davidescu a spus că pacienta are grupa A2, așa că asta i s-a administrat, deși grupa femeii era B3. Depistată imediat, reacția posttransfuzională este tratabilă. Doar că, în cazul de la Spitalul de Arși, „se pare că reacția de respingere a sângelui a fost confundată cu un comportament al organismului în urma șocului post-traumatic” (l-am citat, din nou, pe directorul medical). Abia a doua zi, când femeia era în șoc asemănător celui produs de o septicemie, s-a determinat sursa problemei și s-a încercat recuperarea. Lupta medicilor a fost zadarnică. Pe data de 20, la ora 21.15, s-a consemnat decesul.

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

„Nu vă pot spune exact ce se întâmplă în cazul unei transfuzii greșite”

L-am rugat pe doctorul Nițescu (foto) să-mi explice în ce constă șocul posttransfuzional cauzat de transfuzia de sânge provenit de la un donator cu altă grupă decât a receptorului. „Se produce o hemoliză”. „Adică, sunt distruse hematiile?”. „Da, ceva de genul acesta. Nu vă pot spune exact, nu e specialitatea mea. Știu doar ce-mi amintesc de acum 150 de ani, de când am terminat facultatea”. Cristian Nițescu este medic primar chirurgie plastică (estetică), doctor în științe medicale, cunoscut ca medicul care a efectuat prima operație de schimbare a sexului -de la femeie, la bărbat- în România. Citiți mai jos ce se întâmplă, de fapt, în cazul amestecului de sânge provenit de la donatori incompatibili.

Consecințele imediate

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

Unitatea de Transfuzii Sanguine a Spitalului de Arși nu este autorizată. Ea ființa, de multă vreme (practic, din anul 2009, când Spitalul de Arși a fost renovat și modernizat cu bani europeni) în incinta secției ATI (anestezie și terapie intensivă). Explicațiile pentru care UTS e tot neautorizată, la multe luni după ce conducerea spitalului a fost atenționată să se conformeze legislației, au rămas să fie oferite de directorul medical Cristian Nițescu, care a preluat și atribuțiile de manager, după demisia lui Mihai Marinescu. Conform dr. Nițescu, demisia lui Marinescu a survenit intempestiv, la două zile de la tragedie și cu o săptămână înainte de încetarea mandatului său. I-am solicitat ex-managerului să confirme sau să infirme dacă există o legătură între demisie și incidentul din data de 13 iunie a.c., dar nu am primit un răspuns.

Așadar, de la dr. Nițescu aflăm că, aproximativ la jumătatea anului trecut, conducerea spitalului a fost atenționată de DSPMB în privința modificării legislației, care impune ca UTS să ființeze ca secție separată în cadrul spitalului. Șeful secției ATI, doctorul Adrian Stănculea, ar fi propus mai multe soluții pentru UTS, însă niciuna nu a fost considerată acceptabilă: „În salonul UTS se mai aflau niște aparate voluminoase, analizoare de echilibru acido-bazic. Acestea puteau fi scoase, teoretic. Dar, unde să le pui, fiindcă aici suferim de o criză acută de spațiu? Pe hol nu se putea...”, rememorează directorul-manager. După controlul din data de 8 iulie, s-a găsit, totuși, o soluție: UTS va fi mutată într-o magazie, iar obiectele depozitate acolo vor fi mutate într-un spațiu de la subsolul clădirii, care actualmente îndeplinește rolul de magazie a Unității de Primiri Urgențe (UPU). Acesta va fi compartimentat, pentru a primi și magazia UTS. Compartimentarea și relocarea UTS au nevoie de avizul Ministerului Sănătății și al Primăriei Capitalei. Momentan, se așteaptă avizul de la Sănătate. Până când se rezolvă cu avizele, se face compartimentarea, se amenajează noul spațiu al UTS, la Spitalul de Arși nu se mai fac transfuzii. Doar pacienții de la Terapie Intensivă (erau în număr de 7, pe data de 8 iulie) mai primesc sânge, pe care Centrul de Transfuzii București îl trimite zilnic, pe bază de comandă efectuată în seara precedentă.

Amenda de 1.600 de lei a fost aplicată asistentei care a „pipetat” sângele și a realizat transfuzia și medicului de gardă, care a stabilit grupa sanguină. Motivul amenzii: „nerespectarea precauțiunilor universale și a protocoalelor de lucru de către personalul medical și auxiliar”, contravenție prevăzută la litera k, a articolului 32 din HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice.

Informare de la Ministerul Sănătății

„Urmare semnalării unei reactii posttransfuzionale severe de catre Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri si Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Bucureşti (CTSB), la Direcţia de Sănătate publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB), o echipa formată din inspectori sanitari din cadrul Serviciului de Control in Sanatate Publica, un medic epidemiolog al Departamentului de supraveghere si un reprezentant al Centrului de Transfuzie Sanguină a municipiului Bucureşti a efectuat o serie de controale, conform competenţelor, constatând următoarele: 

La o pacientă internată în data de 13.06.2016, a apărut o reacţie posttranfuzională severă, în urma administrării unei transfuzii sanguine cu 2 pungi de sânge grupa A2 pozitiv, deşi pacienta avea grupa B3 pozitiv. Identificarea grupei sanguine a fost efectuata de către o asistenta care nu a fost instruita, nu a respectat protocolul afisat şi nu şi-a asumat responsabilitatea identificării grupei sanguine, solicitând ajutorul medicului de gardă. Medicul de gardă din noaptea de 13.06.2016 a identificat în mod eronat grupa sanguină A2 pozitiv.  

Avizul medicului coordonator al Unitatea de Transfuzii Sanguine (UTS) sau al medicului de gardă nu apare in registrul de transfuzii, decât după data incidentului (16.06.2016). 

Reacţia posttransfuzională apărută în data de 13.06.2016 a fost comunicată cu mare întârziere de către unitatea sanitară Centrului de Transfuzie Sanguină a municipiului Bucureşti și Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, respectiv în data de 27.06.2016. 

Totodată, s-a constatat că la nivelul unitatii sanitare există o gravă deficienţă managerială, deoarece conducerea unitatii sanitare nu a întreprins până la această dată măsuri privind organizarea unui spatiu corespunzător necesar desfăşurării activităţii UTS-ului, cu toate că personalul responsabil a întocmit mai multe referate în vederea alocării unui spaţiu adecvat, precum şi dotării cu echipamente şi trimiterea personalului medical la cursuri de instruire în domeniu. Aceste referate nu au fost soluţionate de conducerea unităţii în mod eficient, iar UTS-ul îşi desfășoară activitatea în cadrul secţiei ATI într-un spaţiu impropriu, neautorizat în care se efectuează şi alte activităţi. Măsurile impuse în cadrul controlului din data de 1.07.2016  au fost:

1. Pentru lipsa autorizatiei sanitare a UTS s-a aplicat sanctiune contraventională conform HG 857/2011 art.3 lit.a, în valoare de 20.000 lei.

2. CTSB sistează distribuţia de sânge şi componente sanguine către unitatea sanitara până la remedierea deficienţelor sus-amintite. În consecinţă, unitatea sanitară trebuie să redirecţioneze pacienţii care vor necesita transfuzii către unităţi sanitare care deţin UTS acreditat/autorizat.

3. Până la data de 08.07.2016, conducerea unităţii prezintă un plan de măsuri cu termene, responsabilitati si surse de finantare pentru remedierea deficientelor.

4. Au fost sanctionaţi medicul de gardă şi asistenta conform HG 857/2011 art.32 lit.k, cu amendă in valoare totala de 1.600 lei.

5. Totodata, a fost sesizat Colegiul Medicilor cu privire la această situaţie, pentru iniţierea unei anchete, conform competențelor acestei instituţii. 

Cu ocazia recontrolului din data de 08.07.2016 au fost constatate următoarele: 

- În urma recomandărilor formulate la controlul anterior, unitatea sanitară a întocmit un plan de măsuri prin care s-au stabilit obiectivele privind amenajarea şi autorizarea UTS-ului.  S-a depus la DSPMB solicitarea pentru asistent de specialitate, în urma căreia a fost emisa o notificare şi un raport de evaluare care concluzionează faptul că la data de 07.06.2016 nu sunt îndeplinite criteriile legale necesare pentru autorizarea UTS-ului.

- Unitatea sanitară a informat DSPMB şi COSU al Ministerului Sănătăţii asupra măsurii de restrângerea activităţii ca urmare a acţiunii de igienizare şi reorganizare a spaţiului din ATI în vederea includerii UTS.

- La data recontrolului s-a constatat ca o parte din măsurile prescrise la controalele anterioare şi cele asumate prin Planul de conformare eliberat cu Autorizaţia Sanitară de Funcţionare nu au fost îndeplinite la termenele impuse. 

Având în vedere gravele abateri de la normele legale precum şi neîndeplinirea repetată a măsurilor dispuse de către inspectorii sanitari măsurile dispuse la data de 08.06.2016 sunt:

1. Incepand cu data de 08.07.2016 se suspendă activitatea transfuzională în cadrul unităţii sanitare şi s-a emis Decizia de suspendare a activităţii nr.13/08.07.2016.

2. Unitatea sanitară nu va interna pacienti care necesită transfuzii sanguine şi va redirecţiona aceşti pacienţi către unităţile sanitare care deţin UTS autorizat. La momentul controlului, în unitate sunt internaţi 46 de pacienţi (11 în secţia chirurgie plastică, 28 în secţia arşi şi 7 în ATI). Pentru pacienţii din ATI, care necesită transfuzii sanguine, CTSB va furniza sânge şi componente sanguine la solicitarea unităţii sanitare, asigurând totodată şi efectuarea testelor pretransfuzionale.

3. Se vor continua demersurile în vederea includerii UTS în structura organizatorică a spitalului şi autorizarea acestuia în termen de 14 zile. 

Precizăm că inspectorii sanitari vor continua acţiunile de recontrol privind verificarea conformităţii pentru deficienţele depistate la termenul menţionat şi vor aplica măsurile care se impun în funcţie de ceea ce se va constata la data controlului”. 

Ministerul Sănătății amintește că „în urma controalelor efectuate pe parcursul celor două acţiuni tematice derulate în perioada 01.01- 25.03.2016, au fost constatate mai multe deficienţe, precum:

- Starea igienico - sanitar necorespunzatoare in laboratorul de analize medicale si holul de acces scari, spatii in care s-au constatat infiltratii, fisuri, vopsea exfoliata; 

- Farmacia este amplasata la mansarda, iar depozitul de medicamente si receptura nu dispun de instalatie de climatizare pentru asigurarea unui climat corespunzator pastrarii produselor medicamentoase pe toata durata anului;

- Nu exista amenajat un spatiu corespunzator pentru pastrarea materialelor si ustensilelor de curatenie pentru CPU;

- Nu se asigura un circuit functional la statia centrala de sterilizare;

- S-au constatat deficiente privind gestionarea deseurilor medicale periculoase;

- Morga prezinta paviment degradat si zugravela invechita. 

Pentru neconformităţile depistate în cadrul controalelor au fost aplicat mai multe sancţiuni contraventionale, atât unităţii sanitare cât şi personalului, conform HG 857/2011, si s-au acordat termene de remediere”.

Cercul vinovăției

1. Personalul medical

Aparent, nu lipsa autorizării UTS ar fi cauza transfuziei criminale. Aparent, de vină ar fi doar asistenta și medicul de gardă, doctorul Davidescu. Însă, există în informarea de la Ministerul Sănătății, bazată pe concluziile controlului DSPMB, o contradicție elocventă. Pe de o parte se afirmă: „Identificarea grupei sanguine a fost efectuata de către o asistenta care nu a fost instruita”. Iar pe de altă parte, referitor la neautorizarea UTS, se precizează că personalul medical a urmat cursuri de instruire în domeniu. Așadar, fie personalul instruit nu era disponibil, iar asistenta (neinstruită) a fost de serviciu „de ocazie”, fie asistenta a fost instruită, însă degeaba, că nu s-a prins nimic de dânsa.

Oricum, dacă UTS ar fi fost autorizată cu respectarea integrală a legii și protocoalelor, nu ar mai fi fost posibil ca acolo transfuziile să fie efectuate de o asistentă nepregătită, care să nu știe să determine o grupă sanguină. Faptul că medicul a indicat o grupă greșită nu o exonerează de responsabilitate pe asistentă.

Pe urmă, e de reținut din constatările inspecției DSPMB precizarea „Avizul medicului coordonator al Unitatea de Transfuzii Sanguine (UTS) sau al medicului de gardă nu apare in registrul de transfuzii, decât după data incidentului (16.06.2016)”. E un semn clar că protocoalele intraspitalicești nu sunt respectate. Nerespectarea protocoalelor înseamnă neglijență, neglijența duce la pierderi de vieți omenești. Adrian Stănculea, medicul coordonator al ATI (și implicit al UTS) a întârziat timp de două săptămâni comunicarea incidentului la DSPMB - altă probă a nerespectării protocoalelor. Directorul medical al spitalului a menționat-o, în context, și pe dr. Camelia Roiu, cea care l-a înlocuit în gardă pe dr. Davidescu și în tura căreia a fost constatat incidentul. Dânsa l-ar fi putut sesiza Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Bucureşti și DSPMB, fără a se interpreta că nu a respectat ierarhia.

2. Conducerea Spitalului

Autorizarea UTS era obligația conducerii Spitalului. Lipsa spațiilor adecvate este o scuză pentru întârzierea conformării cu normele legale pe o perioadă limitată de timp. Nu pe termen nedefinit, nu cu întreruperea demersurilor pentru intrarea în legalitate și reluarea lor abia după moartea unui pacient care, într-un spațiu adecvat și sub supraveghere medicală de specialitate, ar fi trăit.

3. Conducerea Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Bucureşti

Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Bucureşti avea obligația de a ști că UTS de la Spitalul de Arși nu este autorizată. Și avea obligația de a sista furnizarea de sânge, până la conformarea cu prevederile legale. Am solicitat CRTSB să ne precizeze dacă se cunoștea situația de la Spitalul de Arși și cum a fost aceasta gestionată. Însă nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.

4. Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București

La DSPMB situația de la Spitalul de Arși era cunoscută. Dar, a fost tolerată și nu a fost raportată Ministerului Sănătății, în subordinea căruia se află spitalul. Am solicitat conducerii DSPMB să precizeze ce demersuri a realizat pentru remedierea situației, înainte de tragedia din data de 13 iunie. Surse din instituție precizează că panica s-a instaurat acolo, responsabilitatea redactării răspunsului fiind pasată de colo-colo. Cert este că, la fel ca în cazul CRTSB, nu am primit informațiile solicitate înainte de închiderea ediției.

______________________________________________________________________________________________________________________

Rețeaua mitei de la Spitalul de Arși

Unul dintre cele mai mari scandaluri din lumea medicală s-a consemnat tot la Spitalul de Arși. El a izbucnit în primăvara anului 2014, când managerul de atunci și mai mulți reputați medici au fost reținuți de procurori. Mulți au stat în arest preventiv, ulterior au fost trecuți sub control judiciar, pentru ca, finalmente, să fie judecați în stare de libertate. După o sumedenie de contestații, Tribunalul București a decis începerea judecării pe fond abia în luna februarie 2016, inculpate fiind 63 de persoane (!), alături de medici fiind judecați cei care au dat mită, precum și cei acuzați de mărturie mincinoasă. Soluția aceasta a fost, la rândul ei contestată, iar Curtea de Apel București încă nu s-a pronunțat.

În luna mai 2014, Mediafax scria: „Managerul spitalului, Vitalie Stan, şeful Secţei de Chirurgie Plastică, Nicolae Antohi, medicii Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac, precum şi Carmen Florea, angajată a unei clinici private, au fost reţinuţi în 25 aprilie. La 27 aprilie, Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac au fost arestaţi preventiv, în urma unei decizii a Tribunalul Bucureşti. În cazul celorlalţi şapte reţinuţi pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţiile formulate de Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac, astfel că aceştia rămân în detenţie. Tot în arest vor ajunge Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu, Aurelia Isac şi Carmen Florea, în cazul cărora instanţa a admis contestaţia făcută de procurori. Astfel, singurul medic care va fi cercetat în libertate este Ioan Costică Ghiţă Plujdescu.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi în dosarul operaţiilor estetice pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie.

Procurorii susţin că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private, au mai spus anchetatorii.

«În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale», a mai arătat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

«În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru «serviciile» oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)», au mai spus anchetatorii.

În acest dosar sunt urmărite penal 26 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, înşelăciune şi fals intelectual. Cercetările vizează 16 medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, o asistenţă medicală şi nouă pacienţi, a precizat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Anchetatorii au făcut, vineri, percheziţii la spital şi la 22 de adrese din Bucureşti, inclusiv la locuinţele unor medici, unde au găsit importante sume de bani”.

_______________________________________________________________________________________________________________________

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

Cum se determină grupa de sânge

Doua tipuri de molecule intra in componenta sangelui: antigene si anticorpi. Plasma sanguina poate contine 2 tipuri de proteine: anticorpi A si anticorpi B, iar pe suprafata celulelor rosii (hematii) pot exista alte 2 tipuri de proteine: antigena A si antigena B. Prezenta acestor molecule este determinata genetic de tipul grupei de sange a parintilor. Astfel, exista 4 tipuri de grupe de sange bazate pe existenta sau absenta acestor molecule:

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

Din acest tabel se observa ca cei care au sange din grupa O nu au nici un fel de antigene, pe cand cei din grupa AB au ambele tipuri de antigene. Grupele de sange A si B contin antigena grupei respective.

Grupele de sange se determina in urma unui test de laborator foarte simplu care pune in evidenta prezenta sau absenta acestor antigene.

Se recolteaza din deget 2 picaturi de sange care se pun pe o lamela. Peste picatura de sange din stanga se pune o solutie care contine anticorpi de tip A si peste cea din dreapta se pune o picatura de solutie care contine anticorpi de tip B.

ln urma reactiei care are loc se va produce aglutinarea picaturii de sange care contine antigena de tipul respectiv si rezulta 4 situatii posibile:

1. se aglutineaza doar picatura de sange din stanga (grupa de sange A)

2. se aglutineaza doar picatura de sange din dreapta (grupa de sange B)

3. se aglutineaza ambele picaturi de sange (grupa de sange AB)

4. nu se aglutineaza nici una din picaturi (grupa de sange O)

Pe baza acestor reactii se determina si compatibilitatea grupelor de sange in cazul transfuziilor:

• Grupa de sange AB (care este destul de rara) in absenta totala a anticorpilor poate primi orice fel de tip de sange (A, B, AB sau O) Cei care au aceasta grupa de sange sunt denumiti "prirnitori universali" • Grupa de sange O, care nu contine nici un tip de antigene poate fi transfuzata catre orice pacient, indiferent de tipul grupei de sange a acestuia. Cei care au acest tip de grupa de sange sunt denumiti "donatori universali" 

O femeie a murit în urma unei transfuzii greșite. Caz grav de malpraxis la Spitalul de Arși București. Controlul face o descoperire sinistră
zoom

Asa cum se vede si din acest tabel de compatibilitate a transfuziilor, cel mai des intalnita grupa de sange in cazul transfuziilor este grupa 0.

Cercetatorii au reusit sa converteasca sangele din grupele A, B si AB in sange de tip O cu ajutorul enzimelor.

Alte cazuri de modificare a grupei de sange dupa nastere s-au intalnit in cazul unor afectiuni sau in urma efectuarii unor transplanturi de organe (ficat, maduva spinarii).

ln mod normal grupa de sange a unei persoane este determinata strict de tipul grupei de sange a parintilor biologici. Copilul nu poate mosteni decat o grupa de sange a unuia dintre parinti.

Cel mai important risc intr-o transfuzie de sange este administrarea de sange cu grupa sangvina incompatibila. Se intampla cam la 1 din 14.000 de transfuzii. Transfuziile de sange cu grupa de sange gresita pot duce la o reactie severa, uneori amenintatoare de viata.

Chiar si cu grupa de sange corespunzatoare, poate exista o reactie usoara cu dispnee (dificultatea in respiratie), durere, palpitatii (batai cardiace rapide), frisoane si hipotensiune. O reactie usoara la transfuzia de sange este ingrijoratoare dar este foarte rar amenintatoare de viata cand este tratata prompt.

Un alt element care trebuie luat în considerare la transfuziile de sânge (pe lângă absența virușilor și bacteriilor care pot provoca boli grave) este factorul Rh. Prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie, iar restul de 15%, care nu au acest factor, se numesc Rh negative. Deoarece globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.

(Surse pentru ultimul informațiile prezentate în cadrul ultimului intertitlu: infobazar.ro, copilul.ro, sfatulmedicului.ro)


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-07-15

In legatura cu acest articol...

EXCLUSIV! Se încearcă mușamalizarea cazului grav de malpraxis de la Spitalul de Arși. Iată dovezile

Spitalul de Arși, pe cale să primească acreditarea ANMCS

EXCLUSIV. Acuzații EXPLOZIVE lansate de doi specialiști din sistemul de transfuzie: „Pacienții de la Colectiv nu au primit sânge controlat bacteriologic”!

Viermii au umplut paharul, dar nu-l putem vărsa




Parerea ta...

CETATEAN
13 Iul 2016

HA , HA , CALCULATOARELE DE LA SPITAL , AU FOST INLOCUITE CU AFACEREA HEXI . NU MAI POATE RECUPERA NIMIC DIN AFACERE SI CONTABILITATE . SA SCRIS ATUNCI DE INLOCUIREA CALCULATOARELOR . URSUL MERGE IN CONTINUARE .
TRANSFUZII
13 Iul 2016

Teste de compatibilitate nu s-au facut ????La teste se vedea ca Nu este compatibil A2 cu B3!!!!!
ALEX
14 Iul 2016

Foarte bine scris articolul. Va voi urmari in continuare. Succes!
FLORIANDFS
15 Iul 2016

Atentie! Ati explicat bine in text compatibilitatea la transfuzii, dar...tabelul este gresit, prima coloana sunt de fapt Donatori nu Primitori. Din tabel reiese, fals si periculos, ca grupa O poate primi sange de la oricare alt grup...cand de fapt este donator universal...
LILI
23 Iul 2016

Unele spitale, chiar daca UTS au autorizatie de functionare, se fac presiuni asupra personalului medical din sectiile cu paturi, ca acestea sa le preia o parte din atributii si competente asistentilor din uts., .....si de aici se ajunge foarte usor la o eroare ,mai ales atunci cind nu exista un instructaj bine organizat si documentat.....de asemenea unele,, protocoale,, nu fac altceva decit sa complice si mai mult activitatea medicala,....prin aceste protocoale fiind exonerate de raspundere o parte a pers. med , in defavoare altei parti .
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray