2020-04-10 00:17

Ce luăm și ce dăm: România față în față cu “Made in CHINA”

 |  13:54
Ce luăm și ce dăm: România față în față cu “Made in CHINA”

Multe companii internaționale se bazează exclusiv pe China pentru lanțul de producție. Potrivit specialiștilor, în acest caz, ar trebui regândite planurile de business în eventualitatea altor situații neprevăzute, care pot apărea pe viitor. Potrivit analiștilor, impactul indirect poate deveni major, în pofida faptului că relațiile comerciale sau investițiile străine directe par să fie limitate și să protejeze România din punct de vedere economic.

Un efect imediat s-a resimțit asupra Bursei de la București al cărei rulaj a scăzut în ultimele zile, în contextul în care bursele europene majore și cele americane au înregistrat scăderi pe linie, din cauza temerilor investitorilor legate de impactul coronavirusului. Mai mult, până acum au fost anulate mai multe evenimente internaționale, precum Mobile World Congress, eveniment de amploare globală la care urmau să participe mai multe companii de IT din România.

Din punctul de vedere al relațiilor diplomatice România-China, România a fost a treia ţară care a recunoscut R.P. Chineză (relaţiile diplomatice au fost stabilite la 5 octombrie 1949, la rang de ambasadă). China este al șaptelea partener comercial al României, iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, mașini și echipamente electrice direct din această țară, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin. Impactul la nivelul economiei va fi însă direct proporțional cu perioada necesară contenției virusului. „În ciuda efectelor economice majore în cazul Chinei, semnificative la nivel global și local, nu considerăm că momentan se impune să luăm în calcul un scenariu alarmist. Există experiențe asemănătoare anterioare (SARS sau ZIKA), așa că e important să reamintim că, atunci când se va limita răspândirea virusului, lucrurile vor reveni, gradual la normal și în regiunile puternic afectate, iar normalizarea situației va duce la reaprinderea cererii globale de produse chinezești“, spune Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin. 

China - cincea sursă de importuri directe ale României

Ea mai precizează că, faptul că multe companii internaționale se bazează exclusiv pe China pentru lanțul de producție ar trebui să le ridice semne de întrebare și să le facă să regândească planurile de business în eventualitatea altor situații neprevăzute care pot apărea pe viitor. “Pe plan local, impactul direct imediat nu este unul de amploare tocmai pentru că importurile principalelor categorii de produse nu vin de aici, iar, în ceea ce privește exporturile, acestea au o valoare suficient de mică ca stoparea sau diminuarea acestora să nu producă efecte imediate“, adaugă Roxana Popescu.  

Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și China a înregistrat o creștere de 13,7% comparativ cu anul 2017 și s-a dublat față de 2008, depășind 5,1 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Valoarea importurilor din China reprezintă doar 5,3% din totalul importurilor românești. China este, totuși, a cincea sursă de importuri directe ale României, valoarea acestora crescând cu 16% față de 2017 și cu 83% față de 2008, la 4,4 miliarde de euro în 2018. Pe categorii de produse, primul loc în topul importurilor românești din China este ocupat de mașini, aparate și echipamente electrice și dispozitive mecanice. Acestea au însumat  2,3 miliarde de euro în 2018 – reprezentând 52% din totalul importurilor din China. În clasament urmează categoria metalelor comune (fontă, fier și oțel) și articole din acestea, în valoare de 365 milioane de euro, reprezentând 8% din totalul importurilor de produse chinezești. Pe locul trei în top se regăsesc materialele textile, în valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din totalul importurilor din China. Pe locurile patru și cinci urmează mărfurile (mobilă și jucării) și produse diverse, cu un total de 260 milioane de euro, și, în cele din urmă, instrumentele și aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, a căror valoare se ridică la 234 milioane de euro (5%).

Exportăm de 6 ori mai puțin decât importăm

De cealaltă parte, cele mai scăzute valori ale importurilor din China, potrivit Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat în 2018 la produsele vegetale (fructe, semințe, cafea, legume), în valoare de 12 milioane de euro, reprezentând doar 0,3% din totalul importurilor de origine chineză, animale și produse animale (pește, lactate și carne), în valoare de 2,4 milioane de euro, însumând 0,1% din același total și grăsimi și uleiuri, cu doar 1,5 milioane de euro (0,03%).

România a raportat în 2018 cel mai mare deficit comercial față de China de dinainte de criză, de 3,7 miliarde de euro, depășind chiar vârful din 2008, de 2,6 miliarde de euro. Acesta a crescut 20% în comparație cu 2017 și s-a majorat cu 63% raportat la 2008. China reprezintă a 20-a piață de desfacere pentru țara noastră, cu o valoare totală a exporturilor de 746 milioane de euro în 2018. Ca dinamică, potrivit analiștilor KeysFin, avansul este de peste 360% în comparație cu anul 2008.

Multe și mărunte

Cele mai exportate produse de afacerile românești sunt mașini, aparate, echipamente electrice și dispozitive mecanice (inclusiv turbine, motoare), în valoare de 328 milioane de euro, reprezentând 44% din totalul exporturilor către China. Pe locul doi se află produsele din lemn, exclusiv mobilier, în valoare de 146 milioane de euro și însumând 20% din totalul articolelor exportate către China, iar pe locul trei instrumentele și aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, în valoare de 57,6 milioane de euro, constituind 8%. Locurile patru și cinci sunt ocupate, în această ordine, de  materialele plastice și din cauciuc, în valoare de 50,4 milioane de euro și 7% din total și respectiv metalele comune (cupru, fontă, fier, oțel, aluminiu) și articole din acestea, în valoare de 44 milioane de euro și 6% din total.

Dintre cele peste 2.200 de companii cu acționariat chinez, 2.120 au pondere directă, majoritară, de peste 50%, potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitorii chinezi a depășit 1,3 miliarde de lei în anul 2018. Principalele sectoare cu investiții directe majoritare chineze, grupate după cifra de afaceri sunt: comerțul (810 milioane de lei, 62%), industria prelucrătoare (413 milioane de lei, 31%) și hoteluri și restaurante (45 de milioane de lei și 3% din total).

Investitorii chinezi aleg Bucureștiul

Cei mai mulți investitori chinezi din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul conduce cu o cifră de afaceri de 470 de milioane de lei, care constituie 36% din total, fiind urmat de județele Hunedoara, cu cifra de afaceri de 404 milioane de lei și 31% din total, și, pe locul 3, Ilfov, cu 233 milioane de lei de lei și 18% din total.

Cu toate acestea, China nu se numără printre cei mai mari investitori străini direcți din România, iar valoarea investițiilor chineze a fost mai mică de 100 de milioane de euro în 2018, potrivit metodologiei Băncii Naționale a României (BNR). 

La ce companii se uită acum managerii

La nivel internațional, China este a doua economie a lumii și contribuie cu 20% la PIB-ul global, iar perturbările la nivelul lanțului de producție și distribuție sunt inevitabile. Deja peste 90% dintre cele mai mari 1.000 de companii americane au anunțat impact direct pe lanțul de aprovizionare. Odată afectat canalul de distribuție, managerii caută alternative fiabile pentru furnizorii chinezi și se uită la companii din Brazilia, Mexic, India, Chile sau Columbia pentru electronice, materiale plastice sau îmbrăcăminte.

Pe de altă parte, analiza KeysFin menționează că economia chineză decelera de dinainte de epidemie, de la 7% în 2017, la 6,1% în 2019, estimând că impactul economic al coronavirusului (COVID-19) va fi direct proporțional cu perioada și geografia răspândirii virusului, cel mai probabil urmând să fie cuprins între 3 și 5 puncte procentuale. Analiza are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au în structura acționariatului o participație chineză directă, majoritară (peste 50%). Datele au fost extrase în februarie 2020.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-03-03



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine