2019-12-09 20:44

Circ pe marginea bugetului pentru 2016

 |  21:01
Circ pe marginea bugetului pentru 2016

Comisiile de specialitate din Parlament au aprobat rând pe rând bugetele instituțiilor statului. Însă audierile s-au transformat în circ, în anumite situații, din cauza unor amendamente. Subiectele controversate ale momentului: peștii de la Cotroceni, Mănăstirea Dealu Mare și „Cuminţenia pământului” a lui Brâncuși. Altfel, 2016 se anunță un an excelent, mai ales că este unul electoral. Ministerul Economiei anticipează o creștere economică de 4,1%, la un PIB nominal de 746,6 miliarde lei, probabil din nou cea mai mare din UE, o inflație anuală medie de 0,5% și un câștig salarial mediu brut de 2.681 lei. În plus, va crește numărul de salariați, iar numărul șomerilor va scădea. Dacă nu am ști unde locuim, am zice că situația are numeroase tente roz.

Pe de altă parte, analistul Ilie Șerbănescu spunea recent pentru ziarul PUTEREA că nici nu puteau fi făcute modificări majore în buget. „Nu se pot face mari modificări, îţi trebuie câţiva ani să schimbi. S-au făcut modificări infime. Aşa cum le iei, aşa le duci mai departe. Este un mecanism pe care nu poţi să îl schimbi. Faci cel mult modificări de formă, sunt lucuri care nu influenţează. Investiţiile continuă să scadă, cu toate că s-au lăudat (guvernanţii, n.r.) că trebuie să schimbe filozofia lui Ponta. Nu se modifică nimic, investiţiile scad în continuare”, spune Şerbănescu.

Iar Consiliul Fiscal avertizează că proiectul de buget pentru 2016, preluat din mers de noul Guvern de la precedentul, consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la regulile fiscale şi poate conduce la derapaje pe deficit a căror corectare va genera probabil costuri economice şi sociale mai mari decât beneficiile pe termen scurt ale relaxării fiscale.

„Noi, ce ne permite legea, am făcut. Este obligaţia noastră să venim cu această opinie. După cum spuneam, evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2016 (de 0,3% din PIB), având drept sursă o probabilă supraevaluare a veniturilor din TVA. Drept recomandare, Guvernul trebuie să accelereze măsurile de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici. Iar recuperarea întârzierilor mari şi urgentarea implementării programului cu Banca Mondială semnat în 2013 de către România cu privire la modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare trebuie să fie o prioritate imediată”, a declarat recent, pentru PUTEREA. preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Peștii Cotrocenilor

În weekend, când toată lumea aștepta cu sufletul la gură să treacă bugetul pentru anul viitor, parlamentarii au găsit ca subiect de interes național peștii din lacurile artificiale ale Palatului Cotroceni, când au aflat că în buget a fost cuprinsă și suma de 5.000 de lei pentru „hrana animalelor”, în creştere faţă de anul în curs, când au fost alocate doar 2.000 de lei pentru acest capitol. Pe de altă parte, suma alocată pentru deplasările externe a scăzut, din cauză că, în urma rectificării din vară, au primit bani în plus, însă aceştia nu au fost cheltuiţi şi păstraţi pentru anul viitor.

Întrebat de parlamentarii din Comisiile de buget ce animale a lăsat fostul preşedinte Traian Băsescu la Cotroceni, reprezentantul Preşedinţiei a explicat că Palatul Cotroceni are un pârău şi patru lacuri artificiale, iar hrana este pentru peşti. Răspunsul a iscat hohote de râs la audieri, iar parlamentarii s-au întrebat dacă peştii sunt înregistraţi în contabilitate. În caz contrar, ei nu vor putea fi hrăniţi. „Nu sunt, că nu li se ştie valoarea. Trebuie să le faceţi inventar, să-i cântăriţi, să aflați sporul de greutate”, a glumit liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanțe.

Subiectul a fost dezbătut și de fostul președinte Traian Băsescu, care a declarat la B1 TV că „dacă era vreo pisică sau vreun câine pe acolo, îi hrăneam cu mâncarea rămasă de la mine” și că astfel nu era nevoie de bani din bugetul statului pentru hrana lor.

Până la urmă, bugetul Președinției pentru anul 2016 a fost adoptat fără amendamente și se ridică la 56,3 milioane de lei, în creştere cu 39% faţă de 2015. Au fost reduse cheltuielile pentru deplasări externe, însă mărite fondurile pentru salarii, reparaţii ale Palatului Cotroceni şi maşini. Astfel, în ceea ce priveşte deplasările interne, vor fi alocaţi 300.000 de lei, la fel ca în 2015, însă bugetul pentru deplasările externe scade, de la 9 milioane de lei, la 8 milioane de lei.

Vor fi totodată alocate 7,5 milioane de lei pentru „construcţii”, reparații ale palatului, suma prevăzută pentru anul în curs fiind de doar 617.000 de lei. Bugetul pentru aceste lucrări creşte, astfel, de 11 ori. Un alt capitol unde sunt prevăzuţi bani în plus este cel al maşinilor şi mijloacelor de transport. Administraţia Prezidenţială va primi, în 2016, 2,7 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2015.

Amendamentul „Mănăstrirea Dealul”

Aleșii au votat din greșeală un amendament care alocă mulți bani unei mănăstiri, după care au început să se certe. Parlamentarii au alocat 2 milioane de lei pentru restaurarea Mănăstirii Dealul din Dâmbovicioara, printr-un amendament adus Bugetului, crezând că este vorba doar despre 2.000 de lei. Asta cu toate că Guvernul a decis să nu aloce bani pentru biserici în 2016.

Autorul amendamentului motivează că e vorba despre o mănăstire cu importanță istorică, acolo fiind îngropat Mihai Viteazu. În cele din urmă, și l-a retras.

Comisiile pentru buget au respins și alocarea unei sume de 5 milioane de lei pentru Ministerul Culturii în vederea achiziţionării operei lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia pământului”. Ministrul de resort, Vlad Alexandrescu, a solicitat reluarea votului, fiind apostrofat dur de parlamentari. Amendamentul privind alocarea acestei sume a fost aprobată de Comisiile reunite pentru cultură, însă trebuia susţinut şi în Comisiile de buget. Deputatul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele comisiei de cultură, a solicitat această sumă, fiind susţinut de mai mulţi colegi şi inclusiv de către ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu. Preşedintele Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan(PSD), s-a opus, explicând că nu pot fi alocaţi bani pentru un astfel de proiect punctual, ci ar trebui mai întâi ca Ministerul Culturii să obţină un mandat de negociere de la Guvern şi să primească abia apoi, prin rectificare, banii de care are nevoie.

În total, s-au suplimentat bugetele pentru trei instituții, cu 2,5 milioane lei. Astfel, un milion de lei reprezintă suplimentarea bugetului Academiei Române pentru organizarea evenimentelor ocazionate de împlinirea a 150 de ani de existență, 500.000 lei pentru Institutul Cultural Român în vederea organizării evenimentelor ocazionate de Anul Brâncuși și un milion lei pentru agenția de știri de stat Agerpres, pentru dezvoltarea serviciului video pentru online.

După votul comisiilor, bugetul merge la vot în Plenul Parlamentului, cel mai probabil în cursul zilei de miercuri.

Agricultura refuză suplimentarea bugetului

Fondurile alocate Agriculturii sunt 13,4 miliarde de lei, un buget mai mic cu 45% faţă de anul trecut. Reprezentatul Ministerul Agriculturii la Comisiile parlamentare de buget-finanțe a explicat, însă, că scăderea e dată de faptul că nu a început noul ciclu de accesare a fondurilor europene, opunându-se unui amendament propus de comisiile de agricultură din Parlament, care prevedea alocarea sumei de 508 milioane de lei pentru sistemul de irigaţii.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-12-14



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray